Ce-a fost asta?! Nu stiu unde sa ma mai ascund! Am vecini care stiu ca sunt roman (chiar ieri felicitam pe administratoarea blocului pentru cele 3 victorii ale conationalilor ei croati), iar azi ma simt plin de rusine sa dau ochii cu vreunul.

O echipa de rezerve a olandezilor, de serie B daca vreti (ca doar Van Persie si Robben erau intr-adevar mai de calibru) a fost lasata, ajutata chiar de blenoragii nostri, sa joace miutza in voie la mijlocul terenului timp de doua ore. Mi-era ca meciul cel mai slab al turneului o sa fie declarat cel al Romaniei cu Franta, unde ne-am scremut efectiv sa smulgem un egal unei echipe franceze care, fara Zidane, Henry si Viera, arata ca FC Urlati-ul. Dar nu stiu azi de-o alta reprezentativa nationala (nici macar cea a grecilor) care sa fi prezentat un mai jalnic spectacol.

Ce-au facut, fratilor, cu momaile astea, inainte de meci?! Le-au dat prafuri? I-au dat cu capul de clanta? Le-au promis la toti emigrarea in Italia?! Orice sut pe poarta s-a dus hat-departe in balarii, si-au dat pase intre ei de parca erau betzi, au continuat sa se apere pana si la 1-0 (stiind ca trebuiau neaparat sa invinga)…

Spuneam ieri cata admiratie am capatat pentru turci, cu revenirea lor fenomenala. In schimb de-aici, din Canada, a trebuit sa ascult pentru doua ceasuri intrebarile pe deplin indreptatite ale comentatorilor, care nu pricepeau nici sa-i tai cu cutitul ce fel de tactica, strategie sau joc neinteles demonstreaza pe teren nationala Romaniei.

Nu faptul ca am iesit din aceasta “grupa a mortii” e rusinos, ci modul penibil in care am facut-o. Nu m-ar fi deranjat sa mancam bataie si cu 5-3, dar macar sa fi luptat, sa fi aratat ca fotbalistii romani stiu sa dea cu picioru-n minge, sa traga pe poarta mai bine decat fii-mea de 8 ani. In loc de asta, am vazut zece puturosi care s-au masat in jurul lui Lobont si au dat mainile nu foarte afectati cu rezervele Olandei la sfarsitul meciului.

Nu stiu cati ati urmarit meciul Turcia-Rep Ceha, dar ultimul sfert de ora a fost fenomenal! E imposibil sa nu admiri revenirea turcilor de la 0-2, sa-i bata si sa-i elimine apoi pe cehi cu 3-2. Nu m-am uitat (inca) la Elvetia-Portugalia, dar banuiesc ca la 2-0 pentru elvetieni, portughezii pur si simplu nu si-or mai fi dat osteneala, intr-un meci fara miza.

Vom fi oare capabili sa gasim entuziasmul turcilor? Sa dovedim in sfarsit Europei ca ne curge sange in vene, nu apa de ploaie? De mult nu ne-au mai fost conditiile atat de favorabile: nu-i imposibil sa-i invingem pe olandezi, cand acestia isi vor odihni probabil mai multi jucatori, cum banuiesc ca au facut portughezii. Mi-e teama insa c-o sa asistam la un alt meci extrem de defensiv, mizand pe un egal la Italia-Franta sau pe un gol norocos de-al nostru, cum s-a intamplat la Bucuresti.

Ce-am admirat la turci este entuziasmul si vanitatea prin care nu s-au lasat batuti. Avem insa atat de multe in comun cu ei, si ma refer la cele negative: nu stiu de ce trebuiau sa se trezeasca realmente doar dupa 0-2. Nu stiu nici de ce trebuia portarul lor sa faca dovada de “barbatie” si sa ia cartonas rosu. In ultimii ani, traiesc mereu cu-aceeasi teama la orice meci al nationalei romane: ca se scoala cand ti-e lumea mai draga virilitatea balcanica in vreunul, in loc sa oferim spectacol fotbalistic in genul scandinavilor.

Deci hai sa chibitzam. M-am uitat la mai toate meciurile de pana azi (daca nu in intregime, cel putin pe bucati). E careva impresionat de ce-a vazut pana acum? Eu nu. Cu foarte rare exceptii (Germania-Polonia sau Olanda-Italia), cam prea multa tactica si aparare, prea putin spectacol. O sa sfarsim prin echipe care isi aliniaza toti jucatorii pe linia portii si devin campioni mondiali sau europeni doar fiindca nu primesc goluri.

Romania-Franta a fost cu siguranta cel mai nespectaculos joc de pana acum. Recunosc desigur meritele Romaniei, dar hai s-o spunem pe fata ca echipa asta a Frantei a fost de trei parale. Si tot era cat pe-aici s-o incasam de la ei, a fost doar chestie de noroc. Tare sunt curios cum o sa scoatem camasa cu olandezii sau italienii.

Romanii au noroc de-o sansa in aur, pe care nu stiu daca o sesizeaza. Din grupa mortii, nimeni n-o sa-i acuze daca pierd si se califica italienii, olandezii sau francezii. Nu sunt deci sub presiune. Ma asteptam ca tocmai in momentul asta sa joace cat mai detasat, sa impresioneze. Sa dea frau liber talentului si creativitatii. In loc de asta, tare mi-e teama ca umbla doar dupa niste scoruri stranse, ca poate-poate se strecoara mai departe sau cel putin strica planurile altora. S-o spun drept, mi-ar fi facut sa vad spectacolul. Cand colo, m-am trezit total plictisit pe la mijlocul meciului, fara sa-mi dau seama ca au trecut ani de zile de cand n-am mai vazut nationala Romaniei pe ecranul televizorului.

Pentru cei din Canada, programarea meciurilor de fotbal Euro 2008 pe TSN/RDS si SportsNet, in Eastern Time: