Suntem cu siguranta unul dintre popoarele cele mai spurcate la gura si cu tendinte violente din te miri ce. La ultima vizita in tara (acum peste zece ani) am asistat in cateva zile la nu stiu cate scene barbare: unul care se da jos din masina si-i trage un pumn zdravan celui din fata lui, betivani la Costinesti care se dau jos din masina cu sete de cafteala, indivizi pe strada care injura si gesticuleaza gata sa se ia singuri la palme… Un fost amic ce nu plecase din tara imi spunea tot cam pe-atunci: Cristi, noi am fost mici copii pe langa generatiile astea actuale; ca am prin cartier niste pustani de 10-11 ani ce vin la mine cu un tupeu fantastic “hei nene, da-ne niste bani, ca altfel iti spargem cauciucurile la masina”. Intre timp, si pustii aia au crescut, ca i-am vazut pe bloguri. Iar ei se sperie la randul lor de generatiile urmatoare…

De cand cu filmul lui Basescu, stau si ma crucesc. Ca pic pe blogurile unora pe care-i stiu din trecut cat de ai dracu’, de murdari la gura si de violenti prin natura sunt, care acum fac insa pe mieii lui Dzeu: ei n-au lovit in viata lor pe cineva, nu-si vor agresa vreodata copiii pe care nu-i au, si per global se oripileaza cumplit la imaginea apocaliptica a unui individ care impinge/loveste/dracu’ stie ce face de fapt, pe unul care clar a facut ceva nu tocmai ireprosabil, ca altfel nu si-ar beli mai apoi fasolele pan’ la urechi.

Si, ca sa nu se creada ca-i iau apararea lui Base, la fel ma uitam cati ani de zile i s-a reprosat lui Iliescu acel “bai, animalule”. Nu ca-i aprob pe oamenii astia, dar am un nivel mai realist de intelegere. In sensul ca, de-as fi fost in locul lor, ar fi fost si pentru mine o limita la toate. Am vazut imagini cu modul in care a fost primit mai demult Iliescu la Montreal si nu e vorba daca o merita sau nu, ci daca omul era intr-adevar in situatia de a putea pastra calmul si surasul lui legendar pe buze. Cat de robot trebuie sa fii, doar ca se uita toti necioplitii la tine si iti dicteaza reguli aiurea, gen “presedintele tre sa fie Iisus intruchipat”?

Citeste mai departe »

Comentariile ar fi de prisos. Individul acesta a organizat pentru maine seara o “masa rotunda” in Seattle cu Ana Birchall, Constantin Timoc si Mircea Lubanovici, iar el figureaza in rol de moderator. Intrebarile incomode – dupa cum cred ca va puteti da bine seama – sunt interzise:

From: Cristi
Sent: Monday, November 24, 2008 5:29 PM
To: …
Subject: comentarii disparute?

Eduard, am trimis ieri doua comentarii pe blogul tau (eduard.ro), stiu sigur ca am primit mesajul ca au fost transmise, dar nici unul n-a aparut. E vreo problema?

Cristi

http://blog.scrie.ro

From: Eduard Koller
To: Cristi
Date: Tue, Nov 25, 2008 at 1:18 AM
Subject: RE: comentarii disparute?

Yep, nu le-am aprobat. Insisti mult pe ideea ca de fapt voturile se duc la baroni, idee care mi se pare fundamental gresita. Pe scurt, redistribuirea nu se face oricum, ci pe baza procentelor obtinute de candidati in colegiile respective. Mai exact, daca un baron local ia doar 5%, el nu va lua mandat decat dupa ce altii din partidul sau cu procent mai mare vor fi luat mandat. Ma rog, e un picut mai complicat, insa in mare asta e ideea.
Cum momentan nu am timp sa scriu suficient pe tema asta, am decis sa-ti las comentariile sa mai astepte – oricum tu ai postat o gramada pe blogul tau.

Cu scuzele de rigoare,
Eduard

Sunt absolut convins ca multi pe-aici avem frecvent de-a face cu rautatea si excesele unora din jur. Ale multora zice-se “apropiati”, carora le iese caracterul murdar la iveala cand te astepti mai putin. Cati ne astenizeaza cu mesajul “eu iti vreau binele” si sunt in realitate cele mai mari pramatii? Carora doar camasa de pe tine nu le-ai daruit-o. Dar asta ti-a mai ramas, si la asta jinduiesc, ca altceva nu mai ai ce sa le dai.

Sunt oameni ce se tem de public si chiar urasc virtualul. Fiindca aici “citeste lumea”, iar ineptiile pe care ti le-arunca la ureche intre patru ochi ar fi de toata jena expuse clar pe hartia ce nu uita. Ineptii de-acestea, turnate cu venin in ureche, a trebuit sa suport si eu (iar) recent. Din 16 ore cotidian, mi s-a dramuit timpul si s-a ajuns la concluzia ca petrec pe blogul acesta e nu mai putin de …8 ore pe zi! C-as scrie 10 insemnari pe zi!

Nu intru in amanunte, fiindca nu-i nici locul, si am oroare de discutiile cu argumente din start grotesti. Remarc doar inca o data cat cauta uneori in viata sa puna total stapanire pana si pe aerul pe care il respiri tocmai din cei pentru care ai facut cel mai mult in viata. Ca n-a avut cum sa-i ajute ma-sa ori frate-sau, s-au aciuiat pe langa generozitatea ta naiva. Si-au facut facultati pe spinarea ta (ca-n 20 de ani, orice prost ajunge totusi sa termine o facultate, chiar daca pica si de zece ori examenele), si au uitat desigur cand cu ani in urma ii meditai pe de-a moaca, sa ii ajuti sa faca si ei ceva. Ajuta javrele sa iasa din mocirla, ca vor cauta mai apoi sa-ti dea la cap. Si-n timp ce invata sa numere bine banii altora, sunt cei mai dezastruosi contabili si manageri ai propriilor lor vieti.

Ma tot intreb daca la fel e pe la alte natii. Ori doar printre noi, romanii, rasar mult prea frecvent asemenea pramatii? Subiect de meditatie. Dupa care va las, ca mai am si altele de facut. Admit ca iar mi-a luat opt ore sa scriu si textul acesta.

Simt ca e necesar sa scriu de asta (chit ca unii or sa imi reproseze). De luni de zile am nu stiu cate mesaje cenzurate, venind din partea acestui Vali Petcu aka Zoso. Imi are blogul in feed si-i mai mereu primul care-mi comenteaza la doua minute de cum apare cate ceva. Va-nchipuiti insa ca e la insemnari adresate lui? Ei ash! Speram chiar intr-o vreme ca s-a mai potolit, mai ales de cand rar ma mai intereseaza si-am mai scris despre blogosfera in mare. Chiar am avut iluzia ca iata, omul poate aduce si cate-un feedback interesant, sau poti sa ai un schimb decent de pareri pe-o tema oarecare. N-a fost sa fie. I se nazare deodata ca-l …racaie la ochi faviconul tau animat, si te ia simplu la injuraturi. Va-nchipuiti poate ca-l caut eu? Ca-ncerc sa-i scriu pe blog sau alte de-astea? De peste un an de zile, de cand i s-a nazarit sa ma baneze (si sa se bata-n piept nevoie mare ca vai ce mi-a facut), un singur comentariu scurt i-am scris si eu pe blog, acum cateva saptamani (pe care dealtfel l-a lasat, ca era cred decent si la obiect).

Pentru cei care nu stiu, povestea mea cu zoso dateaza de-acum mai bine de un an, cand n-am avut ce face si i-am lasat cateva mesaje pe blog, ca oricare altul. Inevitabil, cateva au fost si critice la adresa modului prin care ii injura sumar pe altii. Iar cand “am indraznit” s-aduc si o parere diferita la “globurile” lui Becali (in sensul ca omul acela n-a batut el total campii cu securistii, ce pot foarte bine sa misune inca pe web), m-am trezit banat, cenzurat, sters total din gradina “marelui blogger”. Cand am scris ieri despre “nesimtiti” (si nu era acolo nimic la adresa lui!), a fost iar primul care-a aparut prin zona, sa imi arunce o soparlitza, cum ca asta ii faceam eu chipurile altadata pe blog la el. Au urmat desigur traditionalele mici contre pe privat, de la care se ajunge inevitabil si invariabil cu tipul acesta la insulte si cuvinte porcoase…

Cand mi-am creat acum vreun an blogul, pe Blogspot, sub denumirea initiala de “Abuzuri din Blogosfera“, maestrul n-a vazut altceva decat “un alt blog anti-zoso“. Aratati-mi insa din urma insemnarile mele la adresa lui (ca sunt toate aici, nu le-am sters). C-am avut ulterior si pareri mai critice despre manifestarile dubioase ale unora de pe la Blogaria, e-o chestie de bun simt. Am incercat insa nu o data sa discut chiar rezonabil cu “anonimul” zoso, dar nu-i chip: dupa 2-3 schimburi de pareri, sare invariabil la tipicele sale injuraturi si insulte, cuvinte murdare din spatele carora sesizezi clar …frustrarea.

Citeste mai departe »

Ma trezesc cu tot mai multi nesimtiti pe-aici (si ma refer strict doar la unii noi, la primul lor comentariu), al caror unic scop pare acela de-a se alege cu cate-un link spre noul lor blog (de pe o pagina DoFollow cu PageRank 4). Enough is enough si de acum n-o sa mai aprob orice comentariu de trei vorbe in doi peri. Ba cei mai multi or sa se aleaga si cu o injuratura, daca uzeaza de tehnici ca cele de mai jos. N-am nimic de vanzare pe-aici, nu am nevoie de comentatori tampiti sau comentarii cretine, de texte cu zece cuvinte dintre care doua agramate, iar teoriile gen “comentatorul tre sa fie rege” (ca-s unii care fac morala si pe treaba asta) sunt scoase din capete de debusolati.

(1) Am avut zilele trecute un nesimtit care se milogeste penibil pe la altii de linkuri, facand apoi spume la adresa celor care nu se executa. De la primul lui mesaj aici, nu destul ca lasa deja link catre blogul sau in campul de identificare, ca-mi baga si-un acelasi link aiurea in textul mesajului (pe cuvantul “surpriza” de mai jos):

salut, te-am vizitat si am sa postez in curand o surpriza interesanta pentru alegatorii romano-canadieni…referitoare la subiectul ales de tine.”

Cand, dupa alte doua mesaje, l-am banat pur si simplu definitiv, ca devenise nesimtit si cu modul de abordare a dialogului (insinua in mod repetat chestii neadevarate, fara fundament), a inceput sa ma umple de samanta pe la altii.

Citeste mai departe »