Ce ma mai amuza unele spamuri de pe email, facute pentru idioti! Scrise intr-o engleza de balta, jongland cu sume astronomice, te-ntrebi cu maxima nedumerire cum de e posibil ca unii sa mai ia totusi plasa si sa le raspunda. Iata de pilda, tradus in romana, parte din textul total neverosimil al unei asa-zise Mrs Mary Okasia, ingerul pazitor care se ofera sa-ti transfere cele $2.5 milioane in cont:

Sunt doamna Mary Okasia si sunt foarte fericita sa va informez ca am reusit sa va transfer acea suma. As dori acum sa-mi contactati secretara, la adresa de email de mai jos, ca sa primiti personal de la ea compensatia de $2.5 milioane ce va revine.

Ti se da apoi un alt nume frumos, un numar de celular (bidon) si o adresa de email (de hotmail, desigur).

Ti se cere numele, adresa, varsta, ocupatia si numarul de telefon, dar cate din acestea nu sunt decat de fatada? Ce ii intereseaza pe ei este sa intre in contact cu tine (prin contul lor anonim de pe hotmail), sa te mai vrajeasca putin cu milioanele acelea, si in final sa-ti ceara direct contul din banca sau vreo mica taxa pe care ar trebui totusi sa le-o platesti. Ca ai plati, nu? Ce-nseamna cateva sute sau mii de dolari colo, cand esti pe cale sa le tragi tu o teapa de … cateva milioane!

Imi plac schemele acestea si ca mizeaza pe parsivitatea imbecilului pe care vor sa-l fraiereasca. Ce stie bine ca n-are de unde sa-i vina vreun cec de $2.5 milioane, dar se angajeaza in conversatie, crezand ca ii inseala el pe ceilalti.

Mai stiti ce barosana se dadea musca pe spinarea boului? Cand ea nu facea de fapt altceva decat sa il incomodeze. Ei bine, zboara destule muste si prin blogosfera. Una din ele, iata, se da viteaza fata de Google si de programul acestuia de AdSense:

“De astazi oficial m-am lasat de porcaria de adsense la google , cer prea multe pentru niste castiguri prea putine , poza de mai sus spune totul daca asa vrea google colaborare asa sa fie cu altii si nu e pentru prima oara cand google face magarii din astea , [...]“

Cu alte cuvinte, deciziile ii apartin. Google n-are decat, el pierde. Ca i-a intors musteriul spatele. Dar stai, ca am ajuns si la finalul dizertatiei sale:

“[...] astazi am observat ca avem si ban pe serach engine-ul lor asa ca numai renteaza adsense”

E clar ca nu mai renteaza …cand iti taie ei contul! Ca oi fi facut cine stie ce prostii

Se face-atata valva in ultima vreme cu gasirea branding-ului Romania. N-ar fi un lucru rau, daca identificarea unor simboluri decente ar fi mai apoi insotita si de un semnificativ efort publicitar. O parcurgere rapida a blogurilor si publicatiilor strainilor de pe web arata ca tot continuam sa fim asociati cu mitul lui Dracula sau luati drept tigani. Iar pe romani a cam ajuns sa-i doara-n cot de-aceasta trista realitate…

Dar intrebarea e: doresc strainii cu-adevarat sa inteleaga ca Romania e si altceva decat o Transilvanie bantuita de vampiri? Am discutat cu multi, pe forumuri sau in particular, si ma-ntristeaza evidenta, dar asta e: oamenii sunt lenesi si putin le pasa de alte valori mai apropiate de realitate. Ba chiar se intristeaza daca le spulberi mitul. Ca niste copii, cand descopera ca Mos Craciun e doar o inventie. Interesanta complacerea lor in aberatie, dar multi au intr-adevar nevoie sa creada in tinutul nostru transilvanean bantuit de stafii, leagan al celui mai celebru vampir. Au nevoie sa fabuleze pe marginea legaturii de sange dintre Ceausescu si Dracula. O serie de romane de mare succes in America, bazata pe profetiile Bibliei, prezice chiar ca urmatorul Anticrist va fi roman (Nicolae Carpathia, din “Left Behind/Lasati in urma“). Citeste mai departe »

Mai recent, Daniel Racovitan invita pe cei care au cont pe Facebook sa se alature ca fani ai lui Photoree.

Nu poate decat sa ma bucure faptul ca tot mai multi romani descopera acest portal de recomandare de imagini.

O sa-mi permit totusi unele observatii pe marginea drepturilor de utilizare, nefiind absolut convins ca toate imaginile copiate mai apoi de cate unii pe site-ul lor propriu (fara vreun link de creditare a autorilor prin pagina lor de Flickr), le respecta.

Photoree e la baza un sistem de indexare de imagini, asemanator ca functionalitate lui Google, sau mai degraba lui Google Images. Daca nu ma insel, pozele nu sunt stocate pe Photoree, ci sunt incarcate dinamic la afisare de pe pagini Flickr [UPDATE: Daniel imi spune mai jos ca foloseste totusi un cache], unde posesorii specifica, printr-o licenta Creative Commons din pacate minuscula, in partea din dreapta jos, daca si cum poti prelua si afisa si pe site-ul propriu rezultatele muncii lor.

Nu-s fan absolut al acestei licente, fiindca e foarte criptica, laconica, deseori confuza, iar utilizatorii ce nu stapanesc bine engleza pot sa nu inteleaga corect ce au si ce nu au dreptul sa faca. Citeste mai departe »

Multi stiu ca, an de an, elevii si studentii romani obtin in mod repetat medalii la olimpiadele si concursurile internationale. La matematica, fizica, informatica, biologie, chimie sau alte materii de ordin general… Rezultatele sunt de-a dreptul exceptionale, fiindca romanii se plaseaza cu regularitate inaintea celor din tarile occidentale dezvoltate sau uriaselor pepiniere de chinezi ori indieni.

Gasesti uneori si prin blogosfera romaneasca unele consemnari si laude la adresa medaliatilor, cum este cazul la Razvan, la Limpede sau altadata la Vivi. Prin ziarele romanesti sau chiar pe situri de invatamant, specializate, stirile de genul acesta apar din pacate mai mult ca scurte texte strecurate la repezeala prin pagina a patra.

As avea aici curiozitatea sa ma uit rapid si la cativa din jurnalistii romani mai proeminenti din blogosfera, sa vedem daca si cat i-a interesat pe ei subiectul. M-am dus pe Search si am cautat orice gen de articole cu termeni precum “olimpiade”, “olimpici”, “olimpiada”…

Iulian Comanescu – vreo trei insemnari despre olimpiadele sportive si alte trei despre …Olimpiadele Comunicarii, la care Iulian “da cu votul”. Ce e “olimpiada” asta? Citez de pe situl respectiv: “cea mai importanta competitie nationala pentru tinerii care isi doresc o cariera in Advertising, Relatii Publice sau Comunicare Politica“. N-as vrea sa diminuez meritele celor ce participa si la acest gen de concurs, dar e totusi o distanta de la cer la pamant intre “medaliatii” acestei competitii locale si castigatorii la nivel international din olimpiadele mentionate anterior. Despre care se intampla ca n-am gasit absolut nimic consemnat vreodata la Iulian Comanescu. Citeste mai departe »