Spuneam si altadata ca pana acum (slava Domnului) n-am prea simtit pe pielea proprie efectele crizei asteia zice-se mondiale. Am inceput sa le simt, insa intr-un mod mai degraba neasteptat. Citesc prin presa ca “retail“-ul sufera enorm, ca nu se mai vinde una au alta. OK, mi-am zis, sa ne uitam dupa niste scaderi de pret, poate asa or sa incurajeze vanzarile. Pe dracu, insa! Mi-am luat recent un alt calculator, iar preturile par aceleasi. Au dat oamenii afara, ca sa faca economii pe salarii, dar si-au pastrat nababii aceleasi ambitii de profit!

Iau ieri niste clatite cu capsuni si banane, care-mi placeau de multa vreme, dar raman iar surprins: le-au crescut pretul, iar frisca se plateste de acum separat! La video-store au avut pana prin martie o promotie buna la DVD-uri, ca era permanent plin de lume pe acolo. De-atunci insa au dublat pretul, iar magazinul e mai mereu gol. De la alimentara cumpar o salata ofilita (ca alta nu vezi), iar carnea o gasesc adesea invechita. Banca nu mi-a incasat niste cecuri, la care n-am avut vreodata probleme anterior. Si nu m-ar mira s-apara si pe-aici, in Canada, cereri de la institutiile financiare sa le scoatem din rahat cu taxe din buzunarul nostru.

Ca sa rezum: servicii mai proaste (si nu din lipsa de oameni), preturile aceleasi sau chiar mai scumpe! Inteleg si eu regula aceea economica simpla, ca atunci cand scad vanzarile, se pot creste preturile. Dar mai exista totusi (mai ales in capitalism) si treaba aia referitoare la concurenta si preturi competitive. Adica ma asteptam desigur sa mai existe si companii care creaza incetitive prin scaderea pretului: faci mai putin profit pe bucata, dar vinzi mai mult. Nu prea exista asta (parca toti sunt vorbiti) si ma intreb cine pierde de fapt, pe termen lung.

Pentru cine nu stie, Nortel Networks era pana prin 1999 printre cele mai mari companii canadiene, cu un stock ce crestea in nesimtire si o bucata de piata ce rivaliza cu a lui Cisco. In criza dotcom-urilor, s-a ales praful de toate. Stocul a plonjat vertiginos, au concediat masiv si-n repetate randuri, s-au restructurat de nshpe ori, au schimbat executivii ca pe chiloti, iar din 2005 l-au adus CEO pe Mike Zafirovski, fost “number 2” la Motorola.

Azi au declarat faliment, punandu-se sub protectia legii ca sa nu-i casapeasca creditorii. Compania a pierdut inca 7 miliarde de dolari US pe timpul lui Zafirovski si 97% din valoarea de piata numai in ultimul an:

Nortel inca mai functioneaza (ca au clienti), dar umbrela falimentului ii pune la adapost, pentru numai o luna insa, de plata a 107 milioane US a dobanzilor, pe care trebuiau sa o achite maine. Nu mai comentez, dar va prezint salariile si bonusurile executivilor acestei companii pe anul ce a trecut. Doar cifrele prezentate insumeaza peste 25 milioane de dolari la doar 9 insi, din care aproape 10 milioane ii revin lui Zafirovski: Citeste mai departe »

Cica vreo $4,500 (si mult mai mult, daca vreau) asteapta dupa mine, sa-i iau. Daca-i alatur celorlalte zeci/sute de mii “oferite” prin posta in ultimele luni, de la fel de fel de banci si institutii financiare la care n-am avut vreodata cont, sunt bogat (sic!):

Care e spilul? Ii rambursezi intr-un an, dar cu vreo mie in plus, pentru dobanda si “serviciu”.

Am o imensa pica pe putorile astea de bancheri si creditori. Prin 1994-96 mi-a fost imposibil sa obtin o carte de credit in strainatate, desi lucram in Canada de cativa ani, n-aveam datorii, iar salariul mi-era de 3-4 ori media lor nationala. Dar eram doar un prapadit de imigrant, caruia nu-i acordau incredere. N-aveam credit inca la putori, vezi tu… Acum pare-se ca-l am prea bun. Cu siguranta m-au mirosit jigodiile ca nu-s din aia de-si pierd casele si ce si-au zis? Hai sa-l prostim cu “invitatii”. Ca dobanda si gaura pe care ti-o lasa apoi in buzunar e scrisa cu litere mici-mici-mici doar undeva pe spatele hartiei…

“Stocurile au recuperat azi, Dow Jones crescand cu peste 500 de puncte la aflarea vestii ca Barack Obama a ales pe presedintele Rezervei Federale New York, Timothy Geithner, ca nou Treasury Secretary.”

Cam asa suna vestile de pe CNN de fiece data cand bursa pierde sau castiga cateva sute de puncte. Ce am gasit frecvent stupide sunt motivele exacte atribuite de analisti acestor fluctuatii. Sa nu imi spuna cineva ca simpla numire a unuia intr-o functie a dus la o asemenea enorma variatie.

Facem un pronostic? Luni scade iar cu peste 300 de puncte. Ca o sa traga McCain un partz, de-aia

Ma si distreaza cand mai dau peste cate o stire despre ceva maruntis pe care-l vor pierde cei bogati, din cauza situatiei economice globale. Acum cica si hockey-istii din NHL (liga de hockey din SUA si Canada, in care joaca si puzderie de rusi, suedezi, finlandezi, cehi etc) vor pierde saracii vreo 13.5% din salarii. Care salarii, cand nu e vorba de cateva milioane anual, pentru cei mai buni, pornesc totusi la baza de la peste suta de mii.

Ca sa vedeti cat aduce cu fotbalul de la romani, iata si cateva comentarii amuzante lasate de fani (traduceri aproximative din engleza):

Oh no! Jucatorii aia putred de bogati pierd ceva bani de buzunar?! Bine cel putin ca noi astelalti n-o ducem rau.

Fac si-asa prea multi bani, sunt supra-platiti. Saracii de ei n-or sa-si mai ia bonusurile.

Imi vine tare greu sa compatimesc o mana de milionari care-s platiti sa se joace.

Poate cere acum si NHL un bailout.

oh no!!!! Ce-au facut saracii rasfatatii astia, sa trebuiasca sa supravietuiasca la fel ca noi ceilalti????

De ce nu se taie din salariile ridicole din NBA/NFL/MLB, sa se investeasca banii aceia in economie?

BOO HOO! Am auzit si stiri mai nasoale decat asta!

Astia-s oricum supra-platiti cu cel putin 75%. Las’ ca le prinde bine.

Awwww, am dat in plans. Gimme a break. E vreunul din ei care-a lucrat vreodata intr-un job adevarat? Puhlease.

4 milioane pe an ca ei sa faca ce le place, in timp ce 4 milioane de indivizi ca noi facem ce uram doar ca sa ne platim datoriile.

Sunt convins ca or sa moara de foame…