N-am facut niciodata asta, dar o sa-mi dau acum cu parerea despre un film pe care …nu l-am vazut (si nu ma grabesc sa-l vad). Totusi, marturisesc ca-mi place enorm ABBA! Mai ascultam eu si Queen, Pink Floyd sau altii, dar melodicitatea pop a slagarelor lui Benny si Bjorn, cu vocile exceptionale ale lui Agnetha si Anni-Frid, parca nu sufereau comparatie. In ce ma priveste, nici Beatles n-a scos numarul acela imens de hits-uri cantabile, aproape unul si unul.

Am vazut spectacolul Mamma Mia in Toronto, in urma cu vreo 8 ani, cand fata mea cea mare avea doar 10 ani. A dansat si a cantat mai tot timpul, alaturi de o prietena a ei, cam de aceeasi varsta. De fapt, rar am vazut la vreun muzical de acest gen ca o sala intreaga (majoritatea adulti) sa se scoale la aproape fiece cantec in picioare si sa danseze! Fiindca asta e realitatea: geniul lui ABBA retraieste azi in sufletele copiilor nostri si-ale celor carora “nu ne e jena” sa marturisim ca melodiile simple merg la inima. Ca da, cica e putin “jenant”, auzi, sa spui ca-ti place ABBA!?

Am toate cantecele si video-urile formatiei, am colectat si-am vizionat tot ce s-a publicat despre ei. Mi-e greu sa mentionez vreun cantec favorit, findca sunt prea multe: Angeleyes, Under Attack, The Winner Takes It All, Our Last Summer, Dancing Queen, Thank You For The Music, Bang a Bumerang, When I Kiss The Teacher etc etc etc… Si nu, nu plasez Mamma Mia printre cantecele de exceptie, chiar nu inteleg de ce tocmai el atrage atata.

Citeste mai departe »

Trei filme de dragoste (dar foarte triste!) pe care le recomand calduros oricui are obiceiul sa planga pe rupte la dramele sentimentale de acest gen. Si ma gandesc desigur cu precadere la fete si femei, dar nu fiti surprinse daca si cel de alaturi isi va retine cu greu macar o lacrima.

Ce au in comun toate aceste trei filme:

• Sunt desigur povesti de dragoste pura, cum oricarui suflet idealist ii place sa cunoasca.
• Amandoi sunt tineri (deci subiectul va avea mare priza si la adolescenti).
• Baiatul e mai mereu cel dezinvolt ori vreun tip de bani gata cu ceva capricii. Fata e mai mereu cea initial timida, retrasa, sau provenind dintr-un mediu mai sarac.
• Sunt filme bine facute si jucate, pe putin doua din ele avand si-o banda sonora pe masura.
• Cu regretul ca o sa va dezvalui parte din final, trebuie totusi sa spun ca-n toate aceste filme fata e cea care se-mbolnaveste (de cancer) si …moare. Simti desigur un iz de Traviata (sau Moulin Rouge), cu diferenta ca fata e aici mereu virtuoasa si azi nu se mai moare asa usor de tuberculoza.

Pastrati deci destule batiste la indemana, ca o sa aveti nevoie! Citeste mai departe »

Un subiect de weekend, dar rogu-va nu sariti rapid peste el, ca poate fi interesant…

Nu stiu sa fi citit despre asta, deci iata ce-am remarcat: din toti actorii celebri ai Hollywood-ului, opriti-va putin asupra rolurilor jucate de Michael Douglas. Actorul acesta, prin excelenta, a jucat cateva roluri psihologice de barbat-victima de-a dreptul magistrale. Pe putin trei filme de-ale sale (cele de mai jos) au devenit clasice incontestabile ale genului. Nu stiu sa mai fi aparut asa ceva pe ecrane, si chiar daca o mai fi fost, nimic nu egaleaza performantele lui din filmele urmatoare:

Regia: Adrian Lyne
Cu: Michael Douglas, Glenn Close, Anne Archer
Categorie: Drama, Thriller
Durata: 119 min.

Un barbat insurat care are o aventura torida de-o noapte. A doua zi isi da seama de greseala si se intoarce la familie si copil. Amanta insa nu poate accepta acest “one night stand“. Devine pe rand posesiva, geloasa, paranoiaca, nebuna si …criminala.

Un film care poate sa bage spaima in barbatii insurati, ce cred ca “n-o sa se afle”. Final magistral, de filme de groaza. Glenn Close de asemenea jucand un rol la apogeu.

Regia: Barry Levinson
Cu: Michael Douglas, Demi Moore, Donald Sutherland
Categorie: Drama, Thriller
Durata: 128 min.

Subiect foarte delicat, pe care nu stiu sa il fi abordat si alte filme. Despre femei stim bine ca pot fi agresate si violate (acesta-i sablonul!). Dar ce poate sa pateasca un barbat cand i se intampla asa ceva? Mai ales cand se intampla intr-un mediu corporativ, iar agresoarea nu-i alta decat Demi Moore, la varsta cand facea ravagii.

Regia: Paul Verhoeven
Cu: Michael Douglas, Sharon Stone, George Dzundza, Jeanne Tripplehorn
Categorie: Drama, Mystery, Romance, Thriller
Durata: 127 min.

Filmul ramane in amintirea multora in special datorita chilotilor pe care seducatoarea Sharon Stone “a uitat” sa si-i puna cand si-a descalecat picioarele.

E insa si-un alt clasic al barbatului-victima, de data asta un politist jucat pe degete de o romanciera. Ce se intampla dupa finalul filmului, dupa ce poftele sexuale si-au spus cuvantul, se lasa pe undeva de banuit: romanciera pare sa caute sa-l omoare si pe politist, cum a facut si cu cei dinaintea lui. Doar ca sa dea mai multa “substanta” romanelor sale.

Ca tot a intrat iar romanimea in mare verva, sa-si realeaga entuziast pe cei mai prosti buni, cei mai imbecili capabili si cei mai corupti onesti reprezentanti ai sai, revedeti filmul acesta in weekend si meditati la sceneta democratiilor de azi. Eu am ocazia sa trag cu ochiul tangential la trei spectacole diferite, carora unii mai naivi le spun “campanii electorale“:

1. Romania – unde comunistii din FSN1 continua rotatia la putere cu FSN2, sa-l faca fericit din mormant pe cizmarul din Scornicesti (ca iata, se poate si mai rau)
2. Canada – tara mea adoptiva, in care rar imi amintesc care e numele primului ministru. Semn bun poate, ca omul n-a facut destule rele cat sa-l injure suficient lumea. Semn rau, ca n-a facut dealtfel de nici unele, altfel simteam ceva ameliorari la nivelul de trai (si nu e cazul).
3. Statele Unite – pe fondul unei enorme crize financiare, vecinul din sud prezinta chiar in seara asta prima dezbatere in direct intre doi tipi care dau bine din gura, dar nu prea lasa impresia ca stiu ce vor face.

Regia: Barry Levinson
Cu: Dustin Hoffman, Robert De Niro, Anne Heche
Categorie: Comedy, Drama
Durata: 97 min.

Cica asa s-ar regiza, din culise si cu aparatura din dotare, informarea democrata a publicului despre activitatea politica si razboaiele din lume. Poti sa si inventezi unul, daca nu exista. Preferabil prin Kosovo sau Albania, ca oricum sunt departe si n-are habar americanul ce se petrece de fapt pe-acolo.

…Prea multe tari din lume, infestate de ceea ce numim mandri capitalism si democratie, au ajuns de fapt circuri regizate de cei cu bani si putere. Ca spectatori critici si foarte implicati, nu ne mai dam de fapt seama ca digeram o marfa special conceputa pentru interesul nostru jenant fata de frivol si desuet. Consumam ca tampitii ce ni se serveste de presa si mass-media, obositi sa mai punem intrebari si sa ne revoltam.

M-am uitat ieri la un film de exceptie, de care se poate sa fi auzit. Mai inedita e aici prezenta micutzei adorabile romance Catinca Untaru, in rolul Alexandrei. La numai 7 ani la data filmarii, Catinca are toate sansele – daca va continua cu asemenea roluri – sa devina noul mare copil indragit al Hollywood-ului. Pe deplin meritat si …spre mandria noastra a tuturor sper.

Regia: Tarsem Singh
Cu: Catinca Untaru, Justine Waddell, Lee Pace
Categorie: Adventure, Drama, Fantasy
Durata: 117 min.

Filmul nu este pentru copii, avand destule scene relativ socante (care, dupa parerea mea, ar fi putut foarte bine lipsi). Alexandrei i se spune o poveste, care ne este prezentata prin ochii ei de copil. Cinematografic, filmul este o pura incantare si desfata ochiul. Istoria in sine poate parea pe alocuri stupida, dar nu uitati ca e doar o reflectie. Daca scenariului in sine parca-i lipseste totusi pe alocuri ceva, e-o remarcabila lectie de arta cinematografica, pe care va sfatuiesc sa nu o scapati.

Mi s-a parut nostim ca in doua-trei reprize auzi si romaneste. Dar nu-i tradus, sa inteleaga si restul. De pilda faza cu automobilul, cand Alexandra da tarcoale unei frumoase masini de epoca, repetand incontinuu “beautiful machina, beautiful machina“. La un moment dat insa, ii scapa printre vorbele de clara admiratie si un total neasteptat “ce masina frumoasa“, pe romaneasca cea mai clara…

Absolut toate comentariile pe care le-am citit lauda la maxim prestanta inconfundabila a micutzei. Bravo, Catinca!