Am cateva reflectii pe marginea artei comunicarii. Nu-s indreptate catre cineva anume, nu pretind absolut deloc ca eu insumi nu mai am de lucrat la acest capitol, e doar o lista scurta cu greseli pe care le sesizez constant in juru-mi.

(1) Tonul face muzica. Orice conversatie esueaza din start cand ni se striga “adevaruri” la ureche. Indiferent cate lucruri logice si cu sens apar mai apoi, o atitudine ostila inchide supapele receptivitatii. Iar cliseul “te supara adevarul” demonstreaza simplu prostie si aroganta: nimeni nu detine adevarul, totul e discutabil si interpretabil.

(2) Fii constructiv si pragmatic. Nu are nici un sens sa directionezi puhoi de reprosuri celuilalt, cand n-ai nici tu solutia logica si acceptabila pentru interlocutor. Daca nu esti capabil sa-ntorci mai intai masa si sa te pui si-n locul celuilalt, comunici doar frustrari proprii, iar oamenii au tendinta sa fuga de asemenea influente negative.

(3) Evita sa dezgropi mortii. Cand ai frustrari de moment, nu lasa mult timp sa treaca pana la a incerca sa le rezolvi. Amintirile se estompeaza si se deformeaza cu anii, si-ajungi mai tarziu sa discuti despre ceva care poate nici n-a existat cum iti amintesti acum in realitate.

Citeste mai departe »

E plin in jurul meu de cupluri cu aceasi problema: el aduce de ani de zile substantial mai mult, iar ea il inglodeste in “datoriile casei” si-ajunge sa-l deprime si sa-l culce la pamant. E plina lumea azi de romance materialiste, care umbla dupa o partida buna. Maritisul din dragoste devine lucru rar, iar la cei care s-au luat din amor, dispare dupa numai cateva luni dupa pusul pirostriilor. Si vad limpede ca-n acele rare casnicii care mai merg, fiecare si-a inteles si asumat rolul, simbiotic. Adica fiecare se concentreaza pe partea la care e mai bun, la care da rezultate, si il sustine pe partener la aportul lui.

Chiar in casatorii bazate pe interes, femeia cu adevarat desteapta nu-i cea care ii goleste constant sotului toate buzunarele, ci cea care-ntelege ca e in interesul cuplului sa ii mai lase ceva, sa poata reinvesti. E cea care-si mai pune si-o parte din pofte in cui si nu-si priveaza partenerul de sex, nu il insulta si nu-i ofera lungi perioade de discordie continua, doar fiindca nu i s-a dat ei satisfactie. Cunosc un cuplu la care asta-i atmosfera de ani de zile. Iar cand il aud pe el povestindu-mi de situatie, il simt tot mai deprimat si mai neputincios in a aduce continuu malaiul pe care-l aducea pana mai ieri. Pierd amandoi din situatia asta, insa doar el isi da seama ca-i anormal ce se intampla.

Legatura cu electoratul roman? Pai casniciile acestea de mai sus sunt precum concubinajul dintre clasa politica si alegatorii din Romania, menite azi din start esecului, fiindca si electoratul face precum femeia proasta: politicieni mai de valoare ati avut, dar le-ati dat imediat la cap, la prima abatere. Si rar, extrem de rar, am mai citit si despre lucrurile bune pe care le-au facut acei cativa. Ce faceti voi? Nu stiti decat sa-i criticati, sa le analizati sau chiar sa le inventati bubele. Spuneam ca n-am vazut vreodata sa-i sustineti (si retineti, ma refer doar la cei cativa care au mai facut una-alta, nu la hoti si banditi!).

Exact ca femeia proasta, nu invatati sa creati un concubinaj bazat si pe constructivism sau pozitivism. Exact ca femeia proasta – pentru care tot ce face sau ar trebui sa faca sotul se numeste “datorie”, iar tot ce face ea se numeste “realizari” si “vise” – ati ramas la stadiul in care priviti politicianul ca pe bunul vostru comun.

Nota: Sa nu-mi aud vorbe, exista desigur in fauna mondiala nu doar “femeia proasta”, ci si “barbatul mitocan” sau “barbatul curvar” sau ce mai doriti voi. Sa nu deviem spre sexism, ca am facut aici o paralela si altul era contextul.

Aflu de la Andix ca afganii au legalizat violul. Si urla feminista care-o fi scris articolul (ca nu vad pe altul intreg la minte s-o faca) de 2-3 ori ca “sotul poate cere sex dupa cum doreste si cand doreste“. Pana gasesc un paragraf imediat urmator cu o afirmatie totusi mult diferita:

“Cata vreme barbatul nu e in calatorie, are dreptul de-a avea sex cu nevasta-sa fiece a patra noapte. Doar daca aceasta nu-i bolnava si n-are vreo boala pe care sexul ar agrava-o, nevasta e obligata sa raspunda pozitiv dorintelor sexuale ale barbatului ei.”

Chestia imi pare mai degraba hilara - nu cred ca e nevoie de legi ca sa stabilesti modalitatea relatiilor sexuale intr-o casnicie – dar hai sa ne uitam putin si in gradinile noastre: cate cupluri cunoasteti in care pune vreo pipitza mana pe celalalt, traieste din munca lui, il santajeaza dupa numai cateva luni cu divortul, pensia alimentara si jumatate din ce-a muncit (chiar daca individa a venit cu mana goala in cuplu) si nu mai zic de sex, ca nu exista. E casnicia asta mai normala decat la afgani?

Citeste mai departe »

Ma trezesc uneori dimineata cu radioul, pus pe o statie locala din Vancouver, cu muzica si-o emisiune oarecare de blah-blah. Acum vreo cinci zile au pus la bataie doua bilete la un spectacol, cu intrebarea “De ce mint (cel mai adesea) barbatii?” (ca “De ce mint femeile?” o pusesera cu o zi inainte). N-am participat niciodata la concursurile acestea, chit ca sansele de a telefona primul cu raspunsul corect sunt destul de maricele.

Ei bine, la ora noii intrebari eram inca in pat si ma luptam cu somnul. Suna o tipa: “Ca sa nu aflam de cate ori ne inseala“. “Ne pare rau, nu-i asta raspunsul“. Mai suna alte doua tipe, cu raspunsuri de-aceeasi natura. Ma rasucesc in pat si, ca prin vis, imi spun gandindu-ma la atatia altii pe care-i cunosc (ca eu sunt mai altfel, le cam zic direct ): “pai …ca sa evite confruntarile, scandalul“. Mai trec cinci minute si, dupa o melodie pe care-am ascultat-o tot din pat, suna in sfarsit si-un tip: “Ca nu-s destul de confortabili cu sexul opus“. Niet, nu era nici asta. “Hai, chiar nu stie nimeni? Numarul nostru de telefon e 604-…“. Mi-era asa o lene sa ma scol, ca de data aceea zau as fi facut-o…

Dupa alte 3-4 minute suna iar o tipa: “To avoid conflicts“. “Yes, this is it!! Ca sa evite confruntarea, conflictul! De-asta mint cel mai des barbatii (asa spun statisticile)! Asa cum, la intrebarea de ieri (de ce mint femeile) raspunsul era ca se tem sa raneasca sentimentele (hurt the feelings) celor din jur“.

Aveti acum deci si raspunsurile corecte la intrebarile de acum cateva zile (“De ce mint barbatii? De ce mint femeile?“). Interesant cum majoritatea se gandesc imediat la sexul opus, exagerand rolul “inamicului” din viata noastra de toate zilele . In ce ma priveste, am pierdut sansa de-a ma alege cu doua bilete gratuite la spectacolul “Stars on Ice”. Daca-s puturos…

Statistic vorbind, exista un anume motiv ce le face pe femei sa minta cel mai des, si-un altul pentru barbati. Astept sa vad daca le ghiciti (public raspunsurile si castigatorii dupa weekend). Deci:

1. De ce mint femeile?
2. De ce mint barbatii?

UPDATE: Raspunsurile:

1. De ce mint femeile? Se tem ca realitatea sa nu raneasca pe cei din jur.
2. De ce mint barbatii? Ca sa evite conflictul, scandalul, confruntarea.

(Si povestea acestor intrebari)