Apar azi tot mai multe oportunitati pentru bloggeri de a capitaliza baneste pe timpul investit. E o realitate ce nu poate decat sa ne bucure. Daca cei multi insa ne-am obisnuit si stim sa recunoastem lesne bannerele de advertising sau linkurile de pay-per-click (din sectiunile clar semnalate de ex cu “Ads from Google”), apar tot mai multe forme de publicitate mascata, neclar semnalata sau chiar deloc mentionata. Ca advertorialele (postari pentru bani, cu reclama la produse); propaganda politica avand in spate vreun blogger platit de trusturi, partide sau alte grupari de persoane (sa-si spuna opiniile intr-un anumit sens); insemnarile pentru concursuri (facand de fapt reclama la produse).

Ce-as reprosa clar acestor manifestari e pierderea de timp pe care ne-o produc celor ce poposim pe acele insemnari, si care incepem sa le citim fara sa banuim ca sunt interesate sau scoase la comanda. Chiar daca multe din ele sunt nostime, sincere chiar, ori pot sa exprime adevaruri, oricine ar prefera cred sa cunoasca daca vin din pura dorinta a bloggerului de a-si exprima gandurile, sau sunt de fapt asortate si cu ceva interese materiale. In tarile occidentale, orice publicitate trebuie mentionata ca atare. In Romania, adoptarea unor cerinte asemanatoare pentru mediul virtual intarzie sa apara… Citeste mai departe »

Ai urmatoarea dilema: stii ca, daca treci pe sub un anumit balcon, e o probabilitate de 1% sa-ti pice un ghiveci in cap. Mai treci? Foarte probabil ca da. Iti spui ca, dintr-o suta, doar n-o sa pice ghinionul tocmai pe tine… Dar daca probabilitatea ar fi sa zicem de peste 25%? Mai treci? Hmm, poate doar daca nu tii la viata ta…

Sa luam acum situatii mai cotidiene. Ai langa tine in autobuz …un rom/tigan! Te dai la o parte sau nu? Daca te dai la o parte, esti rasist? Sau faci doar ca in problema cu ghiveciul, gandind ca-i foarte posibil ca romul acela sa fie hotz, murdar, cutitar sau pur si simplu imprevizibil? O fi prejudecata, dar toti am intalnit destule asemenea exemple in trecut. Simplul fapt de a ramane pe loc comporta (mari) riscuri.

Destui nu inteleg de ce mesajele de genul “nu sunt toti asa” n-ajuta la nimic. Who cares? Stim toti ca nu poti nicidecum blama o intreaga rasa pentru pacatele unora. Dar cand lipsa de civism sau faima notorie pentru infractiuni a unei minoritati din cadrul unei rase/etnii/natii devin demne de luat in seama, actionezi preventiv si din instinct in mod auto-protectionist. Arati lipsa de incredere, si cine te poate blama?

Citeste mai departe »

Ma amuzam zilele trecute la cate ineptii teribile s-au scris referitor la marea vanzare a lui monden.info. S-a dovedit (iar!) ca de fapt a fost doar …”o gluma“. Nu cu multe luni anterior, s-au debilitat (sic!) cele mai nastrusnice speculatii asupra valorii reale a lui Trilulilu, cand un investitor cumparase cica o bucata, pe care uite-asa au determinat ei ca reprezinta doar …a zecea parte din valoarea sitului.

Procedeul e simplu si destul de vechi: vrei sa se vorbeasca despre situl tau? Lansezi un zvon cu speculatii grotesti ale valorii sale, iar apoi te faci ca ai lansat de fapt o gluma. Efectul e piramidal, ca toti chibitii (i.e. raspandacii) incep sa laude nemaipomenita tranzactie, te trezesti cu link-uri pe tot Net-ul si dau oamenii buzna ca la urs (“pai bine bre, ce tari e astia!“).

Jenant in toata chestia asta gasesc modul in care zvonacii insisi fac apoi pe naivii, scotand la iveala date pe care destui raspandaci mai saraci la dilibau nu le aveau de fapt. De pilda, faptul ca numele investitorilor ar fi fost cica …Blaise Pascal si Marie Curie. Ori ca blogul respectiv s-ar fi impartit intre vreo sase insi, fiecare luand …50% din el. Citeste mai departe »

Am intalnit cretinatatea asta de lozinca si prejudecata in nu stiu cate ocazii. Se cheama ca ai fi patriot daca ai ales sa ramai in tara, s-o “populezi”. In timp ce aia “uschitzii” nu sunt dom’le patriotzi, din moment ce-au plecat. Logic, nu?…

Logica lui Papura Voda, as zice. Am mai scris cu alta ocazie cate miliarde de $$$ sunt anual bagati in tara de aia “uschitzii“, de “ne-patriotzi”. In timp ce patriotii populatori ai Romaniei (exista exceptii, desigur) se mira ce sipca de gard sa mai rupa, ce samantza si flegma sa mai lase pe trotuar, ce foloase sa mai traga de pe urma calitatii lor onorifice de populatori. Stiu ca iar o sa mai supar pe vreunul (ca aici), dar nu ma pot abtine. In rarele ocazii in care m-am mai intors prin Romania, in vizita, in acesti ultimi ani, am avut mai mereu cel putin un nou prilej sa plang de pe urma jafului care se face in tara aceea. Citeste mai departe »

Citesc la Claus despre petitia pe care pe care au declansat-o online romanii, pentru a-i turna pe presupusii nostri plagiatori, alesi anul acesta la Eurovision Romania. Marturisesc ca numai gestul acesta oribil m-a facut sa nici nu mai caut sa vad daca e intr-adevar vorba de plagiat. Nu stiu daca strainii s-au atacat pe tema asta, iar daca nu, mi-e greu sa inteleg de unde pana unde s-au ofuscat tocmai romanii, si-au inceput sa ii denunte la sediul Eurovision. Nu-i “capra vecinului”, raca si invidia ca doar unii “de-ai nostri” reusesc? Fenomenul acela balcanic ilustrat de bancul cu romanii din iad, ce ard intr-un cazan in care, cum scoate unul capul sa iasa, se gasesc zece sa-l traga de picioare inapoi… Citeste mai departe »