Poate-o sa supar pe unii cu aceasta insemnare, dar asta am trait. Caci cele 3-4 zile in care-am revizitat Parisul, acum vreo doua saptamani, au insemnat mai degraba o experienta (foarte) neplacuta.
Aproape orice coridor al metroului parizian are cel putin cate o portiune ce pute de trazneste a pisat! Iesi pe o strada secundara de pe Champs-Elisée, si te loveste in nari aceeasi duhoare insuportabila! Eram langa Tour Eiffel, in parcul din fata scolii militare, si vad un nesimtit cum se descheie la slitz si urineaza fara nici o jena pe un copac, in vazul multimii.
In statia subterana RER a trenului spre Versailles de la Invalides e-un mic boutique ce vinde vesnicele baghete, intr-un miros pestilential al aceleiasi urine frantuzesti. Te sui rapid in tren, sperand sa scapi de miros. Dar primul compartiment in care nimeresti (si retineti ca e vorba de un tren utilizat aproape in mod exclusiv de turisti!) pute iar a pisat de ti se intorc matele pe dos. Strabati acum culoarele Versailles-ului, privind la candelabrele acelea superbe si la paturile in care au dat la buci atatea progenituri regale. Ei bine, nici aici nu ai scapat de mirosul inevitabil al urinei! Versailles-ul insusi pute a pisat, mai oameni buni! Te-ntrebi daca Burbonii nu-si faceau nevoile in pat, iar frantujii nu au spalat cuverturile in mod special, ca sa pastreze originalitatea si specificul istoric al acelor vremuri.
Daca-i mai inteleg pe cei ce viziteaza Parisul o singura data, sa vada de aproape adunatura de fiare a Turnului Eiffel (care se vede ce-i drept superb de pe scarile dinspre Trocaderro), sa-si dea duhul pe culoarele Luvrului, sa vada panorama superba a Parisului (ca vorbim totusi de Paris, ce naiba!) de pe Arcul de Triumf, sunt atatea locuri cu adevarat minunate in lume, in care nu-i atata aglomeratie, iar edilii municipali (si ma gandesc prin asta la putorile acelea de primari ai arondismentelor din centrul Parisului) baga dreaq furtunul cu apa, sa mai spele urina. Citeste mai departe »
Etichete:
Calatorii,
Reflectii
