Incepe virtualul sa semene tot mai mult cu o gradina de nebuni. Spuneam acum trei zile ca tot primesc cereri si notificari la conturi vechi de Twitter, LinkedIn s.a., pur experimentale si pe care le-am creat acum vreun an doar ca sa ma pun la zi cu noutatile. Ce-mi pare nostim la ora asta e ca atatea situri cu mesaje create automat ajung sa compuna involuntar texte de-a dreptul ridicole si hilare, ca cel primit azi de la Twitter:

planeta nibiru is now following you on Twitter!  [...] You may follow planeta nibiru as well by clicking on the “follow” button.

Imi mai plac notificarile acelea gen “gigel vrea sa fie prietenul tau“. OK, dar cine pana mea o fi gigel asta? Il cunosc, a intrat vreodata in vorba cu mine pe undeva? Are macar vreun blog de unde sa-l iau? Foarte adesea, “gigel” e doar un nickname fara urma, ori vreun adolescent disperat dupa “prieteni”, care-ar trimite cereri de amicitie si lui Maica Tereza, dac-ar mai fi in viata.

Sa ma scuze toti cei mi-au trimis in ultimele luni invitatii in retelele lor de socializare, gasindu-mi conturile de Twitter, Facebook, LinkedIn etc. Lucrez in software, in web development, iar retelele de socializare ma preocupa mai mult din punct de vedere profesional. Mai toate acele conturi mi le-am creat experimental, sa ma pun la punct cu tehnologia, cu ce ofera, cu ce apare nou. Nu cred insa in “socializarea” oferita de ele, iar unora (Twitter) nici nu le vad utilitatea (e mai degraba pierdere de timp).

Spuneam si-acum 2-3 zile ca, locuind la asa mare departare de Romania, Europa si chiar coasta de est a Americii, chestia cu “noi prieteni” rar s-ar concretiza in practica, din cauza distantelor. Sunt alte semne cand te apropii mai mult de cineva, iar cei cu care ajung sa conversez mai des prin email sau messenger stiu la ce ma refer. Doar genul acesta de prietenii, cand simt si de la celalalt o deschidere in aceasta directie, doresc sa le mentin in timp. Restul amicitiilor “virtuale”? Multi oameni amabili, pe care-i respect si la care tin, dar parca se ramane cu majoritatea la nivelul artificialitatii, la “hai sa mai trancanim pe virtual cand nu avem ce face” si atat.

Devin tot mai dezamagit de urmatoarea realitate de prin blogurile romanesti: prea multi (si ma refer cu precadere la amici, la oameni pe care-i stiam altadata mai seriosi) ce nu acorda destula atentie la comentarii.

Notificarea prin email

Exista un plugin simplu de WordPress care-ti trimite automat email cand apare un nou comentariu la un subiect anterior discutat. Multi nu il au. De ce-i bun? Ca n-am timp, frate, sa revin constant la articolele la care-am bagat vreo vorba, sa vad de s-a invrednicit careva sa raspunda. Am insa GMail-ul permanent deschis, si nici o notificare nu-mi scapa.

Pe Blogspot e-o problema veche cu linkul spre profil. Nu-l folosesc, si-am renuntat demult si la aiureala de OpenID. Dar s-a uitat vreunul daca mai exista si alta posibilitate? Who cares?…

Ultimele comentarii

Constat ca unii si-au retras si feed-ul ultimelor comentarii. Alt semn ca iata, le-a scazut interesul la blah-blah-ul altora. Macar de-acolo mai urmaream interventiile altora pe subiectele ce ma interesau.

Raspunsuri si feedback

Las la unii cate un comentariu (si nu de-acela de-o linie, gen “vai ce misto ai scris”), nici nu se sinchisesc sa dea acolo vreun feedback. Si-un “ba p-a ma-tii” ar fi preferabil nesimtirii. Altminteri salut coane, la ce dreaq sa mai trec pe-acolo si sa-mi mai pierd timpul data aviatoare? Blogurile pline de subiecte cu “Nici un comentariu” invita la “ocoleste-ma”. Asta doriti?

Mai vad o alta schimbare, la raspunsurile de forma, din care se simte imediat ca celalalt n-are chef de vreo conversatie serioasa pe subiectul sau. Si-a depanat doar banalitatile, a lasat chestia cu “va rog comentati” mai mult de florile marului, si-i place sa raspunda numai cu amabilitati de trei parale la orice.

Oameni care “scriu doar pentru ei”

Da, a revenit moda sa “scrii doar pentru tine”. Pe de o parte inteleg senzatia, ca si mie mi-a cam pierit cheful de blogareala in ultima vreme, din cauza comentariilor de trei parale si-a unor comentatori cu IQ relativ redus (sa nu zic mai mult).

Dar nu e oare totusi ipocrit sa sustii chestia asta, cand in mod deliberat iti tii blog public si inviti la “Lasati un comentariu”? La ce mai faci pe altii sa-si piarda timpul, daca tu lasi vadit impresia ca te doare-n pix cand si daca-ti comenteaza altul subiectul?

Mi se pare mie, sau blogosfera a devenit mai adormita dupa alegerile din noiembrie? Si ma refer desigur la cei care aveau ceva de spus, nu la toti pitigoii ce ne bombardeaza in ultima vreme blogurile cu niste comentarii monosilabice si linkuri spre “magazine virtuale”. Rar mai gasesc ceva interesant, iar destui dintre fostii amici de blogareala au cam pus-o pe oarece tanjeala (la fel ca mine). Ma bucur desigur pentru ei (e poate semn ca au altele, mai substantiale, de facut), regret insa ca s-a cam cedat parcela “blogului pe bani” si prostioarelor.

• Vica a facut o lista cu bloguri de prin diaspora. O chestie utila (ma gandeam de mult s-o fac eu, dar mi-a scazut entuziasmul dand si peste destule “specimene”). Eu cica sunt “Self-sufficient si certaret. Scrie bine”
• Mihnea a dat-o pe linkuri la cafele si nu-mi mai raspunde la hello… Deh, tanar ca si Vica sau Zamo as zice, nu prea suporta critica. Fereasca Domnul sa-l critici pe roman, mai ales daca ti-era amic. La alte natii tocmai pe cei de care-ti pasa ii critici cand le vrei binele (si-ti multumesc). Ca la dusmani aplici “politically cu rectul ” si-i injuri in gand. La noi? Si asta-i pe invers.
• Emil (fostul Parlamentolitic, actualul Megapega, viitorul …Parlapitzipenga? ) pare si el oarecum confuz (chit ca ma indoiesc c-o s-o recunoasca): dupa ce-a postat o vreme in draci (postari interesante!), dupa ce-a incercat cu perierea la dreapta si diplomatia la stanga, s-a blocat si el de patru zile pe problema “socializarii” din virtual.
• Gabriela parca a inceput sa scrie …ca sa se citeasca. Dupa o iesire prin Italia, baga si unele chestii interesante, dar si-a ingustat bisericutza la Aida (care citeste ziare) si …cam atat
• Razvan posteaza si el rar (dar chestii foarte misto), Noryshor se muta in casa noua si are “succesuri” cu carti de colorat descoperite de …Kraft. Simona scrie si ea lucruri interesante, dar politica si viata de prin Romania au cam ajuns sa ma lase rece.

…Hai, nu va suparati acum, cei carora n-am apucat sa va “bag un link”. Adevarul e ca si-asa a trebuit s-ajung aproape de miezul noptii ca sa mai scriu doua randuri

Stiu ca ne sta multora mintea in loc la cuvintele cheie prin care ne gasesc unii blogurile. Rasfoind astazi lista lor, am dat de unele combinatii care m-au umplut de tristete. Exista in jurul nostru atatia oameni singuri, tristi, dezorientati, fete inselate de baieti sau baieti respinsi brutal de fete, iar noi refuzam sa ne gandim si la ei. Opriti-va totusi macar pentru o clipa si la cei care, simtindu-se in intimitatea unui ecran rece de pe Internet, cauta informatii despre momente dureroase din viata lor:

• de ce mint barbatii – cu siguranta vreo fata care a fost inselata de vreunul sau doi, iar acum are tendinta sa generalizeze
• cum se numesc femeile care nu suporta barbatii – exista oare asa ceva? N-as crede. Exista femei inselate de barbati care, ca cea dinainte, pot sa treaca prin stari in care generalizeaza.
• cum se imbraca un barbat bine – da, uneori efectiv n-are cine sa-ti dea sfaturi nici macar la cele elementare.
• cum sa ma imbrac daca am picioarele urate – uhh, orice idiot pe care l-ar bufni rasul la asa ceva, sa se abtina. Nimeni nu e perfect, sau poate unii/unele sunt doar complexati/complexate. Nu faceti fun de ei, ca da maine masina peste oricare si te trezesti in carucior.
• cum sa intimidezi o persoana – primul impuls (cand am citit asa ceva) a fost de manie. Apoi mi-am dat seama ca poate foarte bine fi vorba si de-o reactie defensiva, de aparare.
• cum sa fii eleganta si desteapta – imaginea, si-atatia care cauta falsul, in loc sa fie simplu oameni adevarati, ei insisi.
• cum sa fii o leoaica in pat – la fel ca mai inainte, fiece om are personalitatea lui, iar chestia cu “leoaicele” chiar n-o inteleg (chit ca eu insumi sunt nascut in zodia leilor).
• cum sa controlezi un baiat – “control“?! E cea mai mare greseala pe care o poate face vreunul/vreuna. Poti obtine rezultate benefice pe termen scurt, dar dezastruoase pe termen lung. Succes!
• cum mint femeile? – la fel ca barbatii. Exista doar nuante.
• cum ma imbrac prin casa? – de buna seama e vorba de cineva care a inceput sa traiasca cu vreunul/vreuna.
• cum iubeste un baiat o fata? – cu patima, durere, patos, pasiune etc. La fel cum fata il poate iubi pe baiat.
• cum iubesc fetele la 21 de ani – nu-s fata, dar as raspunde simplu: putin prea melodramatic.
• cum ii spun unei fete ca o iubesc – “te iubesc“. E suficient si spune totul. Daca e sincer.