Unul din motivele pentru care imi place blogging-ul este ca poti discuta simplu, de la egal la egal, cu vreunul de 16 sau 60 de ani, fara sa-i stii de multe ori varsta si sa-l intrebi mai intai cati ani de studii are sau ce titluri a acumulat la palmaresul vietii. Conteaza in primul rand ce spune. Si nu rareori am fost placut impresionat de inteligenta unora de varsta foarte frageda. Cum la fel de mult m-au dezamagit tupeul si prostia altora aflati prin toamna vietii, cum a fost cazul specimenului de mai jos:

Gafele acestui prim mesaj de-al lui lasat pe blogul meu abunda.

Pana si bloggerii Ion Iliescu sau Adrian Nastase au inteles ca nu-ti pui titluri in semnatura. Sa vezi pe-un blog o iscalitura ca “Presedintele Romaniei, Traian Basescu“, ai izbucni mai degraba in ras, crezand ca-i vreun pustan ce joaca feste. Se mai accepta poate “Prof.”, “Dr.” si altele de gen, dar doar pe forumurile si blogurile academice, in care s-or simti unii poate mai breji daca isi scot burtile in afara, cu fudulie si implinire de sine.

Prin blogosfera mare, un asemenea act denota clar aroganta. Cand sunt destui profesori, ingineri ori doctoranzi printre noi (ori altii care au realizat destule la viata lor), ce nu uzeaza insa de prostescul “maria-sa” in titulatura, a te semna cu functia sau profesia pe care ai exercitat-o altadata denota tupeu si ingamfare. Mai ales cand de la primul rand te-ataci cu obraznicie la persoana celuilalt, si-apoi emani o gogomanie cat roata carului, ca cea de mai sus. In care specimenul nostru afirma ca PSD-ul – un partid politic deci (si nu oricare)! – e cel care …”a construit bruma de democratie din Romania“!

• Povestea mea cu zoso
• Oameni dereglati
• Dobitoci in cautare de publicitate
• Zvonaci si raspandaci
• Un EL si-o EA, de pe bloguri