Da, stiu ca poate ati vazut cazuri cu si mai multe (chiar peste mie), dar thread-ul acela mi-a atras in mod particular atentia, ca multe comentarii de acolo erau foarte interesante. N-am eu atatea articole postate pe blogul acesta. In timp ce numai din comentariile lasate de altii pe acolo s-ar putea scoate simplu un …nou blog

Intamplarea recenta a unei amice de blogareala mi-a amintit de o situatie pe care-am intalnit-o altadata. Nu stiu daca si-acum era vorba tot de asta, dar tin minte din trecut cazul alteia, care nu se mai putea conecta la un sit pe Internet de la calculatorul propriu. De pe alte calculatoare mergea (deci nu era problema externa de Internet sau a site-ului), doar de la al ei nu.

Buba venea de la “cookie“-ul in care site-ul respectiv salva datele de conectare in local. N-o sa va ametesc cu detaliile tehnice, va spun doar ca acesti “cookies” (in traducere libera inseamna “biscuiţi” ) sunt portiuni mici de date statice, in care site-uri pe care le accesati pot sa salveze automat si transparent informatiile voastre de conectare la ele (login) sau alte preferinte, sa va salveze timp sa nu le reintroduceti la urmatoarea vizita. Cand programatorii site-urilor acestora mai fac modificari tehnice sau nu prevad unele scenarii de eroare, se poate intampla sa ramaneti cu vreun cookie la care site-ul pur si simplu vi se blocheaza la accesare.

Solutia e simpla: stergeti toate fisierele temporare ale browser-ului folosit, ori numai aceste bucatele de date numite “cookies”. E-adevarat, dupa aceea va trebui sa reintroduceti parole si username-uri pe la toate site-urile vizitate, dar cel putin incercati sa remediati o problema, nu?

• La Firefox 3 aveti Tools-Clear Private Data si nu uitati sa bifati optiunea “Cookies”.
• La Explorer 7 aveti Internet-Options-Delete (in Browsing History) si mergeti pe “Delete Cookies”.

Daca nici dupa aceea nu merge, priviti jumatatea plina a paharului: cel putin ati eliminat o cauza posibila.

Stiu ca am mai fost intrebat asta, si poate e informatie utila pentru cei din tara, care au pierdut urma vreunui prieten vechi, iar tot ce stiu despre el e ca se afla pe undeva in Canada.

Exista pe putin doua repertorii online cu adresele celor din Canada: 411.ca si Canada411.ca. Am impresia ca ambele folosesc de fapt aceeasi baza de date, dar vad ca rezultatele intoarse pot fi uneori lejer diferite. Apelati deci eventual la amandoua.

Sa zicem deci ca incerci sa dai de vreun “Horaţiu Botiz“, care se afla poate pe undeva prin zona Toronto. La cautare, nu folosi diacritice! Cauta deci “Horatiu Botiz” sau, si mai bine, incepe-ti cautarea doar cu “Botiz” (mai ales daca e nume destul de rar). Nu te grabi sa introduci in campul de locatie “Toronto“, fiindca in zona metropolitana a acestui mare oras sunt foarte putini cei care stau intr-adevar prin centru. Mai important e daca dai de vreun Botiz prin Ontario (sau ON, provincia canadiana din care face parte si Toronto).

Citeste mai departe »

Republicanul Colin Powell, fost Secretar de Stat de-al lui Bush, tocmai a declarat ca il va vota la presedentie pe democratul Barack Obama. Toate bune si frumoase, dar ce imi place mai mult la americani e ca unul nu sufla o vorba despre coincidenta asta nemaipomenita (sic!), ca se intampla ca si Powell, ca Obama, e mai …inchis la culoare.

La americani e atat de politically incorrect sa faci chiar aluzie mica la posibilele motivatii pe baze rasiale. Toti stiu insa ca rasismul este si va fi extrem de pregnant in aceasta campanie, mai mult decat in oricare alta dinaintea ei. Sondajele arata ca e o probabilitate mare ca Statele Unite sa se aleaga cu primul presedinte de culoare.

Sa nu fiu gresit inteles, si mie imi place Obama si m-ar bucura sa fie ales. Plus ca exista cred de cateva ori mai multi albi care nu vor vota cu el tot din motive de rasa, nu altceva. Dar cand mai apare vreunul si isi declara subit afinitatile, cred ca ce ne sare in ochi fiecaruia e totusi culoarea pielii. Chiar daca fereasca sfantul sa pomenim public pe la americani ceva de asta.

Unul din locurile mele preferate, cand ies sa ma relaxez rapid, la 5-10 minute de casa, e intr-un mic parculet la marginea oceanului, vizavi de centrul Vancouver-ului. Daca doriti o perspectiva mai detaliata, faceti click pe cele doua diapozitive.

Spre nord, dincolo de districtul lui North Vancouver (unde stau), se vad Grouse Mountain si (la stanga, in departari) culmile indraznete ale celor Doi Lei (Two Lions). E toamna, iar frunzele copacilor au ruginit placut.

Totul e curat pe-aici, deloc aglomerat, lumea civilizata, calm de jur imprejur, temperaturile cat se poate de acceptabile. Si chiar pana la acest mijloc de octombrie, zilele de ploaie au alternat acceptabil cu cele insorite (deci nu e chiar adevarat ca pe aici, prin Vancouver, “ploua tot timpul”). Citeste mai departe »