Apar azi tot mai multe oportunitati pentru bloggeri de a capitaliza baneste pe timpul investit. E o realitate ce nu poate decat sa ne bucure. Daca cei multi insa ne-am obisnuit si stim sa recunoastem lesne bannerele de advertising sau linkurile de pay-per-click (din sectiunile clar semnalate de ex cu “Ads from Google”), apar tot mai multe forme de publicitate mascata, neclar semnalata sau chiar deloc mentionata. Ca advertorialele (postari pentru bani, cu reclama la produse); propaganda politica avand in spate vreun blogger platit de trusturi, partide sau alte grupari de persoane (sa-si spuna opiniile intr-un anumit sens); insemnarile pentru concursuri (facand de fapt reclama la produse).

Ce-as reprosa clar acestor manifestari e pierderea de timp pe care ne-o produc celor ce poposim pe acele insemnari, si care incepem sa le citim fara sa banuim ca sunt interesate sau scoase la comanda. Chiar daca multe din ele sunt nostime, sincere chiar, ori pot sa exprime adevaruri, oricine ar prefera cred sa cunoasca daca vin din pura dorinta a bloggerului de a-si exprima gandurile, sau sunt de fapt asortate si cu ceva interese materiale. In tarile occidentale, orice publicitate trebuie mentionata ca atare. In Romania, adoptarea unor cerinte asemanatoare pentru mediul virtual intarzie sa apara… Citeste mai departe »

La finele formularului de introducere a unui comentariu pe acest blog, gasiti o nota “doar continutul cu linkuri si primul tau mesaj pe blog sunt moderate“. Ultima parte spune ca, daca ai mai postat deja aici cu-acelasi nume si email, comentariul ar trebui sa-ti apara direct si imediat. Previn prin asta spam-ul, ca mai apar ocazional unii care trec prin zona doar ca sa-si puna link catre blogul lor, fara sa participe la vreo discutie sau sa le pese de ce s-a scris. Am acceptat pana acum mai mereu si chestii de-astea, dar ma intreb daca n-ar trebui sa le pun stop…

De ce filtrez insa continutul cu linkuri? Luati ca exemplu comentariul de mai jos:

Intamplator doar, acesta a intrat aici automat pe Akismet, fiind considerat spam. Nu era, fiindca trimitea la o informatie utila si relevanta din cadrul discutiei. Orice continut cu linkuri ar trebui sa fie insa automat filtrat de-o optiune pe WordPress. Citeste mai departe »

Grea viata de CEO american in vremurile acestea de uriasa criza financiara. Iata ce sume enorme au putut pierde personal unii, ca nu se poate sa ramaneti insensibili. Fac deci apel la mici gesturi umanitare din partea voastra: cate-o donatie colo (fie si de-o mie-doua de Euro) ar fi de-apreciat.

	John Thain este nefericitul CEO al lui Merrill Lynch, care-a pierdut $49,390,000.
	CEO-ul lui Goldman Sachs, Lloyd Blankfein, a pierdut si el (saracul) nu mai putin de $441,728,000! Dupa ce anul trecut luase acasa un package de $67 milioane…
	John Mack, CEO la Morgan Stanley, a inregistrat o pierdere de $126,420,000.
	Cel mai lovit de soarta pare CEO-ul lui Lehman Brothers, Richard Fuld, cu uriasa suma de $740,850,000. Bonusul amarat de $35 milioane de anul trecut nu-l va ajuta pare-se sa treaca de supa saracului. Iar actionarii firmei puse in faliment cica ar face presiuni sa le cedeze din avere, celor care au pierdut intr-adevar totul!

Mi-a semnalat Noryshor un articol de ieri din EvZilei, despre o braileanca atacata si furata ziua-n amiaza mare, intr-o piaţă aglomerată din oraş. Dintre sutele de persoane din jur, doar un barbat si o femeie (care insa au refuzat mai apoi sa depuna marturie) s-au sinchisit sa-ncerce sa prinda hotzul. M-au ingrozit insa si povestirile din comentarii de mai apoi, toate trase parca dupa acelasi calapod:

In masina 313 la statia Tineretului s-a urcat o fata, care avea o gentuta pe gat. In spatele ei 3 femei, iar eu eram pe scara. Am vazut cum se lasa o mana direct in gentuta ei. Am intins mana si am prins-o pe hoatza, care-mi striga: “Da ce te bagi ma?”. I-am infipt mana in gat. Sincer, am fost inconstient, si i-am zis ca o dau jos. Intre timp am fost inconjurat de celelalte 2 femei si un barbat, care era pe scara (norocul meu ca era mai in varsta). Nu a zis nimeni nimic din masina, vazand ca e groasa treaba si ca m-am bagat in **** aiurea. Am imbrancit-o pe hoata, celelalte femei si barbatul au coborat imediat. Bineinteles ca am ramas in masina. Mi-a fost frica sa mai cobor si dupa ce s-au inchis usile. Lumea din masina se uita la mine ca la urs, dar nimeni nu a zis macar o vorba.

Si eu am patit ceva de genul asta: stateam la coada intr-o farmacie, iar in fata mea se aflau doi batrani, sot si sotie. Batrana scoate portofelul pentru a plati, iar un barbat (despre care nu puteai spune cu siguranta daca sta la coada sau doar se uita dupa medicamente) baga subtil mana in portofelul batranei si ii ia o bancnota de 100 mii lei vechi. Fara sa gandesc, am atentionat-o pe doamna ca tocmai i s-au furat niste bani din portofel, la care hotul se intoarce nervos la mine si ma ameninta. Am intepenit locului. Fiindca fusese descoperit, hotul inapoiaza banii batranei si pleaca repejor din farmacie. Batranii se uita la mine, dar nu-mi adreseaza niciun cuvant de multumire! Raman in magazin cu farmacista care, vazand cat eram de ingrozita, ma intreaba daca nu cumva ar fi bine sa chem vreun cunoscut sa ma ia acasa. Mi-era teama ca hotul sa nu m-astepte afara.

In 335 in bucuresti. Prind hoata cu mana in buzunarul propriu. Aveam doar niste hartii si ea cotrobaia printre ele. Imediat in jurul meu au fost 3 barbati zdraveni si bine imbracati, ca “ce am cu biata femeie”! In statie am coborat (ajunsesem) iar echipa a mers mai departe! NIMENI DIN AUTOBUZ N-A REACTIONAT. Astia suntem!

Citeste mai departe »

Ca tot a intrat iar romanimea in mare verva, sa-si realeaga entuziast pe cei mai prosti buni, cei mai imbecili capabili si cei mai corupti onesti reprezentanti ai sai, revedeti filmul acesta in weekend si meditati la sceneta democratiilor de azi. Eu am ocazia sa trag cu ochiul tangential la trei spectacole diferite, carora unii mai naivi le spun “campanii electorale“:

1. Romania – unde comunistii din FSN1 continua rotatia la putere cu FSN2, sa-l faca fericit din mormant pe cizmarul din Scornicesti (ca iata, se poate si mai rau)
2. Canada – tara mea adoptiva, in care rar imi amintesc care e numele primului ministru. Semn bun poate, ca omul n-a facut destule rele cat sa-l injure suficient lumea. Semn rau, ca n-a facut dealtfel de nici unele, altfel simteam ceva ameliorari la nivelul de trai (si nu e cazul).
3. Statele Unite – pe fondul unei enorme crize financiare, vecinul din sud prezinta chiar in seara asta prima dezbatere in direct intre doi tipi care dau bine din gura, dar nu prea lasa impresia ca stiu ce vor face.

Regia: Barry Levinson
Cu: Dustin Hoffman, Robert De Niro, Anne Heche
Categorie: Comedy, Drama
Durata: 97 min.

Cica asa s-ar regiza, din culise si cu aparatura din dotare, informarea democrata a publicului despre activitatea politica si razboaiele din lume. Poti sa si inventezi unul, daca nu exista. Preferabil prin Kosovo sau Albania, ca oricum sunt departe si n-are habar americanul ce se petrece de fapt pe-acolo.

…Prea multe tari din lume, infestate de ceea ce numim mandri capitalism si democratie, au ajuns de fapt circuri regizate de cei cu bani si putere. Ca spectatori critici si foarte implicati, nu ne mai dam de fapt seama ca digeram o marfa special conceputa pentru interesul nostru jenant fata de frivol si desuet. Consumam ca tampitii ce ni se serveste de presa si mass-media, obositi sa mai punem intrebari si sa ne revoltam.