Ines, care s-a mutat si pe blog nou, (imi) pune o intrebare foarte valabila: ce e cu acest “sic!”, care tot apare prin textele multora de pe virtual? Se traduce cumva prin “uite-asa! ca sa fac in ciuda si sa par cool” (cu provenienta directa din latinescul “sic = astfel, asa”)? Sau (mai rau) nu-i decat banalul “sîc“, scris fara caciula?

Ei bine, nu. “Sic transit gloria” nu are nimic de-a face cu sintagma “(sic!)” sau [sic], pe care-o intalnesti strict in textele literare (preponderent jurnalistice), pentru a mentiona simplu ca expresia imediat anterioara contine o eroare (de scriere, de interpretare sau de logica) redata ca atare din sursa originala.

Sa luam un exemplu. Sa spunem ca redai intr-un citat spusele altuia: “Sa sti [sic] ca de-asta suntem fraieri!“. Fara acel [sic], ar putea unii sa se lege de tine, ca acel “sti” ti-ar apartine. Cu [sic], semnalezi ca esti constient de eroare, dar asa a aparut textul in comentariul celuilalt.

In timp, am observat extinderea cazurilor de utilizare ale acestui [sic]. El poate sa semnaleze si ca in textul tau ai introdus sau ai lasat in mod voluntar o eroare, chiar daca nu citezi spusele altuia (un pasaj preluat din alta parte). De pilda, intr-o expresie ironica de genul “Stiu ca romanii este (sic!) tare la gura“, sintagma te scuteste de explicatii ample, cand ai introdus dezacordul in mod voit si sarcastic.

Eroarea poate sa fie si de logica, sau de interpretare, deci nu neaparat gramaticala. Am folosit de pilda, acum cateva zile, fraza “Victor Ciorbea, despre lipsa calitatilor sale de veritabil politician (sic!)“. Acel sic din final vroia sa sugereze ca m-am referit la “lipsa calitatilor” in mod ironic, ca de fapt eu insumi gandeam exact pe dos. Pasajul de atunci al lui Ciorbea?

“Nu am nicio calitate pentru a fi un politician de succes în România de astăzi. Nu sunt nici mafiot, nici nomenclaturist, nici securist, nici turnător şi nici nu sunt descendent de-al lor.”

Sunt constient ca ultimele doua cazuri de folosire sunt putin abuzive. Pacat doar ca sintagma nu e pe larg popularizata si inteleasa de toti ca atare. Fiindca ne scutea simplu de o multime de alte explicatii aditionale. In ce priveste problema ridicata de Ines, ma bucura nu doar fiindca a prilejuit aceasta incercare explicativa, dar si ca m-a pus personal pe ganduri: poate ca intr-adevar e bine sa caut s-o folosesc mai putin. Multi nu-s familiari cu ea, iar altii nu ii inteleg utilizarea in felul extins.

• Sofisme din silogisme
• Saritura calului
• Raspunsul la “salut”
• Rasism si multiculturalism
• Pentru cititoarele mele