[Prima parte o gasiti aici]

De pe Cypress, poti face o scurta plimbare (cam pentru bosorogi insa, ca-i “just a simple walk in the park“) pe la Yew Lakes. Sunt niste lacusoare micute (pond-uri, cum le spune pe aici), cu apa adunata din ultima perioada glaciara in mici cratere de munte.

Daca e insa frumos si placut? Cum sa nu fie?! Flori la tot pasul, liniste, apa curata si limpede, fluturi si bondari ce intregesc coloratura…

Dar hai sa fim mai curajosi si sa pornim la un urcus de vreo ora pe una din culmile muntelor. Promit c-o sa va placa. Dealtfel, e locul meu favorit din imprejurimi, chiar daca din pacate nu am la indemana fotografii pe masura, ca sa ma intelegeti mai bine…

La o cotitura, ar fi mare pacat sa nu te opresti o clipa, ca sa admiri masivul mereu inzapezit al lui Mount Baker, in departari. Spuneam cu alta ocazie ca pe acel ghetar permanent s-a nascut legenda lui Big Foot.

La doua ore de mers cu masina din Vancouver, Mount Baker e in State, dar ce-i pe-acolo …ar taia din nou rasuflarea. Facusem niste poze minunate de la ultima mea excursie, dar le-am pierdut ca fraierul intr-un crash de disc dur (n-am apucat sa-mi fac backup).

Sa mai spun doar ca Mount Baker are o inaltime de 3,286 de metri (de comparat cu cel mai inalt pisc al Romaniei, Moldoveanu, la “numai” 2,544m). Promit ca o sa trecem deci si pe acolo, dar cu alta ocazie. Acum, sa ne continuam excursia pe Cypress.

Nu stiu exact cum le zice laculetelor acestora de pe culme, dar la capatul urcusului de cca o ora, cobori usor intr-o galeata gen crater de ghetar. Totul e impadurit, linistea e coplesitoare, pond-urile de apa cristalina te cheama la o baie.

Indiferent daca numai te descalti si-ti racoresti talpile in apa rece, sau faci o baie complet, traversand lacul, senzatia nu poate fi decat de deplina implinire.

Sunt unele lacuri pline de nuferi, altele cu nisip fin la fund, iar pe mal abunda flori si gaze mici. Te simti placut izolat de restul lumii, si numai cand incepi sa iti continui urcusul, iesind pe o imensa lespede stancoasa din culmea vulcanului stins, te izbeste maretia perspectivei din vale.

O sa las imaginea aceasta din timpul iernii sa vorbeasca de la sine. In zare ai Oceanul Pacific la Horseshue Bay, cu o bucata de insula in departare, care nu e totusi Vancouver Island (mai “mergi” ceva pana acolo, cu bacul). Exista desigur si puncte din care poti vedea totul ca-n palma si inca si mai clar, dar indiferent ce poze as pune pe aici, tot n-ar putea reda “naturelul” asa cum este…

Spuneam ca Cypress Bowl este cu precadere recunoscut, in timpul iernii, ca zona cu nu stiu cate partii de ski si telescaune, pentru cei ce locuiesc la o aruncatura de batz, prin zona metropolitana. Nu e deloc neobisnuit pe-aici ca, dupa o zi la birou, sa-ti arunci simplu ski-urile in masina si sa faci trei-patru coborari inainte de culcare, pe vreo partie din jur.

Va las in compania acestei ultime imagini a uneia din cabanele de la Cypress Bowl, in fata careia ne parcam de obicei masina. Chiar daca este vara, sper ca imaginea zapezii sa va racoreasca…

Vancouver va fi gazda a jocurilor olimpice de iarna in 2010, iar oamenii continua sa construiasca acerb prin jur autostrazi, cabane, trambuline de ski acrobatic si alte cele… Ca vancouver-ean, nu sunt intotdeauna extrem de multumit de toata aceasta nebunie. S-a intamplat chiar ca au trebuit sa construiasca o autostrada prin mijlocul unei rezervatii de cateva sute de vulturi plesuvi, spre Horseshue Bay, iar oamenii din zona chiar s-au revoltat.

In ce priveste Cypress, lucrarile din aria de ski au blocat recent cararea spre laculetele acelea superbe despre care va spuneam mai sus, asa ca la ultima noastra excursie am fost complet dezamagiti ca nu am mai putut ajunge la locul nostru preferat.

Sper insa ca aceasta mica introducere v-a placut. Daca da, o sa va mai plimb prin zona si cu alta ocazie.

• Un ocol al lui Stanley Park (2/2)
• Un ocol al lui Stanley Park (1/2)
• Poze din aer ale Vancouver-ului
• Frumusetile canionului Capilano (North Vancouver)
• Excursie pe Cypress Mountain (1/2)