Ca tot mi-am serbat ieri ziua de nastere, ingaduiti-mi sa bat putin campii pe tema semnului meu zodiacal. Asta e: sunt mandru de el! Cat suntem noi, Leii, de vanitosi, orgoliosi, bataiosi si puternic pasionati de cele ce facem, nu cred ca mi-as fi dorit sa ma nasc sub alta constelatie.

Cand am aflat ca Tibi Lovin a venit pe lume tot pe 30 iulie, am avut desigur o mica surpriza. Cum spune Mihnea, stim noi de ce… Fara sa intru in amanunte, sa spun doar ca de foarte putine ori in viata ajungi sa respecti atat de mult pe altul la foarte putina vreme dupa ce practic te certi cumplit cu el. Ma uit acum in urma si-mi dau seama cat de mult contase cred pentru amandoi notiunea de respect. Ca-i parte definitorie a oricarui Leu.

Nu cred ca exista alt lucru care sa ma faca sa iau mai rapid distanta de oameni (sau sa ma cert groaznic cu ei) decat atunci cand vad elementarul respect calcat in picioare. Si nu, nu-i vorba de inaltat de ode sau alte prostii ce-ar tine de vanitate, cu care ne ametesc zodiacele. E doar acea atitudine normala, pe care-ar trebui s-o manifestam simplu si in mod reciproc intre noi, atunci cand ne dam silinta sa fim oameni corecti, cinstiti, sinceri si la locul nostru.

Cand Tibi scrie despre cat de usor e sa iti faci in viata mai multi dusmani, atunci cand ai curajul de a te expune, denuntand faptele murdare si corupte ale altora, nu pot decat sa-l inteleg si sa-l admir inca mai mult. Iar cand si mai apoi vorbeste despre cat de mult conteaza la noi (la Lei) prietenia, ma uit ca-i iar o trasatura extrem de puternica a acestui semn astral: distinctia pe care o facem transant intre cunostinte si adevaratii prieteni. Citeste mai departe »

Din viteza, am lasat pe blogul romanesc al cuiva un mic comentariu in franceza (la o insemnare in franceza ). Fara accente, ca n-am stat sa ma mai uit dupa tastele adecvate (lucru pentru care m-am si scuzat). Fara sa-mi pierd timpul nici cu prealabila corectare a textului, insa constient mai apoi ca mi-au scapat din fuga si 2-3 mici greseli gramaticale (una sigur de typo):

Tu n’es pas la premiere et certainement pas la derniere. La meme chose arrive souvent a nous, les gars. Mais vous, les filles, vous vous montrez blesees seulement quand votre coeur est brise…

Tu vas certainement trouver l’ame-soeur. Mais cependent ne regrete rien, car les experiences et les echeques vont t’apprendre a mieux le reconnaitre. C’est seulement une question de temps.

PS: Desole pur les accents, j’ai pas le clavier qu’il me faut.

In romana, pasajul acesta s-ar fi tradus astfel:

Nu esti nici prima si in mod sigur nici ultima. Acelasi lucru ni se intampla adesea si noua, baietilor. Dar voi, fetele, va aratati ranite numai cand inima voastra e zdrobita…

Vei gasi cu siguranta sufletul-pereche. Dar intre timp nu regreta nimic, caci experintele si esecurile te vor invata sa-l recunosti mai bine. E numai o problema de timp.

PS: Imi pare rau pentru accente, n-am tastatura care mi-ar trebui.

Trec insa apoi pe la Google Translate, manat de o simpla curiozitate: vroiam sa vad cum translateaza “masina” acel mic pasaj, din Franceza in Romana. Ei bine, pe alocuri este hilar sau chiar complet grotesc. Semn ca mai sunt destule progrese de facut in acest domeniu:

Nu esti prima si cu siguranta nu ultima. Acelaşi lucru se întâmplă adesea la noi, baieti. Dar voi, fetelor, să arătaţi blesees numai atunci când inima ta este spart …

Veţi găsi, cu siguranţă, sufletul-sora. Dar nu cependent Regrete nimic, pentru că experienţele şi echeques va t’apprendre o mai bună, recunosc. Acesta a fost doar o chestiune de timp.

PS: Ne pare rău accente pur, nu am tastatura, am nevoie.

Motto: “Romanii nu pot alcatui un popor pentru ca valoreaza cat o turma” [HRP]

Prin ‘70-’80, aratau la televizor un grup de romani tziganizati, pe care “partidul” ii mutase cu forta de la sat la oras, de la casa la bloc. Cameramanul arata ingrozit ca oamenii nu stiau ce e acela closet: il foloseau sa bea apa din el si isi faceau nevoile alaturi. I se ia unuia interviu. Dupa ce i se spune ca-i necivilizat sa isi presare rahatzii pe podeaua salii de baie, scoate din el o replica de milioane:

“Bine domnu reporter, daca asa vrea partidu’, atunci asa o sa facem.”

Adica, vezi tu, iesirea primitivului din epoca de piatra ar fi insemnat de fapt o favoare facuta altora…

Timp de 3-4 zile am ramas crucis la cate argumente cretine s-au adus pe marginea expozitiei aceleia controversate de la ICR New York. Desigur ca in spatele circului se ascund motivatii clar politice, interese banesti, o agenda evidenta de a-i linsa pe Patapievici&Comp. Circul continua, dar caut sa nu ma mai amestec, ca deja mi s-a facut greata. Citeste mai departe »

La americani, democratii au dat un mic show prin Camera Deputatilor (sau cum s-o numi ea), vorbind despre “impeachment” referitor la Bush. Interesant ca toti aveau in fata regulile Camerei, cautand sa nu sara calul. Una din aceste reguli suna astfel:

Poti sa afirmi ca Presedintele minte, dar nu ai voie sa il faci mincinos.

La prima vedere pare hilar, dar cred totusi ca are sens. Prin faptul ca se insista pe prezentarea concreta a faptelor, nu descrierea in termeni pitoresti a altuia. Bine ar fi ca si romanii nostri sa inteleaga acest aspect, cand se angajeaza in conversatii

Maine (30) e ziua mea, asa ca voi fi putin egoist: o sterg pentru o vreme si …o sa-mi autodedic un cantec sublim, pe care l-as asculta again and again, chit ca dateaza de-o vesnicie…