Momentul pentru un server dedicat |
|
Scris pe 24 Aprilie 2008 de Cristi
Comenteaza »
Cand treci de la un blog cu gazduire gratuita la unul cu plata? Cand vrei mai mult control. Platesti de ordinul a cca $100 pe an (sau chiar pe jumatate, depinde de cat bandwidth si spatiu disk ai nevoie), optand la inceput pentru una din formele de shared hosting, la care un cont poate sa-ti gazduiasca unul sau mai multe bloguri ori site-uri (foarte adesea doar unul), dar atat site-urile cat si bazele de date sunt gazduite laolalta cu ale multi altora. Cand treci de la shared hosting la urmatorul pas, un server dedicat? Cand numarul blogurilor/site-urilor pe care le detineai in conturi separate creste de ordinul a 5-10, pretul unui server dedicat virtual justificand financiar investitia. Exista oferte de ordinul a mai putin de $500 anual pentru o asemenea partitie de calculator, care sa-ti gazduiasca orice site-uri si orice alte aplicatii doresti sa pui pe el, pe care il accesezi printr-o conexiune de la distanta. Serverele virtuale sunt desigur mai ieftine, fiindca tot le partajezi cu altii. Ai insa propriul tau sistem de operare, instalat intr-o partitie separata, doar a ta. E clar ca partajezi memoria si puterea de procesare cu altii, dar pana la un calculator-server in intregime dedicat poate mai trece vreme… Motivul principal care m-a convins pe mine ca-mi trebuie un server dedicat e insa altul. La furnizorul anterior aveam posibilitatea sa-mi accesez bazele de date de la distanta, direct de pe calculatorul local. Avantajele sunt multiple: poti sa-ti testezi site-ul web de pe o versiune de lucru, din local, fara sa-ti faci o copie a bazei de date live. Poti de asemenea sa folosesti aplicatii mai sofisticate de administrare, din Windows, nu consolele web frecvent saracacioase, pe care le ofera ISP-ii online. Beneficiile sunt uriase cand vrei sa sincronizezi datele publicate cu cele locale, sau cand transferi continutul de la o baza de date la alta. Mai toti furnizorii de azi NU mai permit insa conexiuni de acestea, de la distanta (“remote database connections”). Motivul invocat de ei (securitatea) e mai degraba un simplu pretext. E-adevarat ca ai pierde prin asta izolarea completa a bazei de date din spatele unui site. Dar riscul e la fel de mare ca atunci cand unul iti gaseste username-ul si parola consolei de administrare web, dupa care ar putea sa faca peste tot ravagii. Plus ca nu vad de ce nu ofera asta ca optiune: sa tina pe-un server doar bazele de date ale celor ce doresc mai multa deschidere. Etichete: Personale, Tehnice Articole similare |
Un comentariu
Inainte spune:Scris pe 20 Septembrie 2008 la ora 17:01 |
Recomand godaddy.com. Din ce m-am uitat eu au niste preturi foarte bune si par renumiti. La fel am descoperit recent si netfirms.com Ultima postare de la Inainte: Manusi pentru frigul din birou |
