Coach in IT |
|
Scris pe 22 Aprilie 2008 de Cristi
Comenteaza »
De mai multa vreme ma uitam la diferentele de statut si perceptie dintre romanii angajati ca manageri prin Romania si cei care, la acelasi nivel profesional, ocupa pozitii fara atata putere prin Occident. Bine imi spunea careva ca diferenta majora este urmatoarea: in Romania li se ofera multora pozitii manageriale ca sa suplineasca imposibilitatea de a le plati un salariu mai ridicat, pe cand romanii plecati se multumesc adesea cu salariul care li se ofera, chiar daca functia si puterea lor de decizie lasa adesea de dorit. Cand ma uit la majoritatea fostilor mei colegi de facultate ramasi in Romania, mai toti sunt manageri sau directori pe la vreo companie de acolo. In timp ce majoritatea celor de aici continua sa fie simpli “developeri” sau programatori, platiti insa de cateva ori mai bine. Un termen bizar, preluat din sport, a ajuns sa fie de mult timp incetatenit pe aici: coaching (antrenor). Cu alte cuvinte, printre responsabilitatile tale ti se cere sa ajuti si pe colegii tai mai idioti, sa-i inveti carte, sa le faci treaba, fara sa ti se dea sau sa ti se recunoasca vreo putere manageriala prin asta. Adica tu faci “transfer de know-how“, ii pregatesti pe ceilalti sa ajunga sa faca la o adica ce stii sa faci tu (cu posibilitatea ca la un moment dat acestia sa-ti ia job-ul), iar cretinii au si dreptul sa faca pe nebunii, fara ca tu sa te poti plange sau sa-i dai afara. Analogia cu coaching-ul din sport, cu antrenorii, e deseori chiar stupida: ca-n sport foarte adesea antrenorii sunt vioara a doua, vedetele fiind jucatorii, cei pe care ii antreneaza. Cand vezi “vedetele” pe care ti se cere sa le “antrenezi” tu in IT uneori, iti vine sa plangi… Etichete: Diaspora, Reflectii Articole similare |
2 comentarii
n i c spune:Scris pe 22 Aprilie 2008 la ora 23:40 |
Birocratia asta era ultimul lucru de care aveam nevoie. Firmele autohtone se feresc sa plateasca un salariu mai mare unui individ doar pentru a’si mentine un anumtit prag salarial. Vezi oameni care produc pentru un angajator o gramada de bani, dar el este tinut in continuare pe o suma jenanta, oferindu’se ca scuza faptul ca ceilalti ar cere si ei o marire de salariu. Din ce am observat eu, se face “training” si la noi, si in publicitate si in programare, dar la modul urit: este tinut un om citeva luni, iar angajatorul profita in nesimtire de el, dupa care ii propune un salariu de rahat. Imi place noul look al paginii, e mult mai curat si usor de citit… Salut |
Cristi spune:Scris pe 23 Aprilie 2008 la ora 17:04 |
nic, bine te-am regasit. Mai am ceva de lucru la blog, poate curand trec si la noua versiune WP 2.5. Cu practicile patronale… ar fi f multe de spus. Multam de completarile cu Ro, ca pe-acolo chiar nu mai stiu ce matrapazlacuri se fac |
