Etichete la straini |
|
Scris pe 11 Februarie 2008 de Cristi
Comenteaza »
Citesc pe unele bloguri reactiile bizare ale unor romanasi neplimbati prin lume la etichetele occidentului. Ma-ntreb sincer daca n-ar trebui sa ma apuc sa scriu mai multe in acest sens, ca exista o lipsa de informare si denaturare ridicola a manifestarilor. Se scrie despre zambetul acela in aparenta tampesc pe care l-ar afisa americanii, in magazine sau cand dau ochii cu tine. Doresc sa sparg din prima un mit, ca asta ar fi o caracteristica specifica a americanilor. Am trait ani de zile in Elvetia, si pot sa spun cu mana pe inima ca americanii, ori canadienii, sunt mai degraba nesimtiti comparativ cu europenii. In Elvetia dadeai instinctiv “buna ziua” ORICARUI individ cu care te intersectai intr-o cladire relativ mai putin populata sau pe o carare de munte. Vanzatorii te intampina nu doar cu “bonjour”, ci si prin “comment ca va?”, dezvoltand discutia de fatada la gradul unei amicitii in aparenta ridicole. Vad insa ca Blegoo a surprins totusi corect (prin textul in engleza) efectele in esenta benefice pe care le are o asemenea manifestare, indiferent de izul ei de politically correct si posibil ipocrit (ma refer la reflexul artificial de a-ti arata dantura). Voia buna influenteaza prin voie buna, in timp ce incruntarea transmite energie negativa. Ni se intampla adesea celor care traim prin vest sa ne “facem de ras” la vizite prin Romania. Ca intram in vreun magazin pe-acolo, dam “buna ziua” vanzatoarei, iar aceasta se uita tamp la noi ca la ultimii retardati. Ce-i insa “ranjetul american”? O chestie simpla de eticheta, nu mult diferita de “la revedere”, “multumesc pentru masa”, “noapte buna” sau “sarut mana” de la noi. Cand noi romanii sarutam efectiv mana doamnelor, nu ne dam seama cat de bizar se uita la noi occidentalii. Nu ne dam seama ca majoritatea fetelor se ingrozesc la ideea ca vreun roman “bine crescut” isi va lasa balele pe dosul palmei lor. Plus ca romanii au chiar mai multe etichete decat americanii, care adesea uita sa isi ia la revedere dupa o discutie la telefon sau cand pleaca si nu multumesc pentru mancare. Demult, eram invitat la masa la un prieten belgian (un om foarte educat, care vorbea curent vreo cinci limbi, canta la nu stiu cate instrumente muzicale si avea vaste cunostinte istorice sau culturale privind Europa). Spre finalul ospatului, auzim un “partz”, dupa care omul spune “pardon” cu aerul cel mai firesc din lume si isi continua activitatea, ca si cum nimic n-ar fi fost. N-a ras nimeni, nu s-a oripilat nimeni, n-a cazut tavanul. Sunt alte natii la care-i iar firesc sa ragai (daca iti vine), sa zici “pardon” si sa iti vezi mai departe de ale tale, fara sa ti se inroseasca obrazul. Cate bordeiuri atatea obiceiuri (sic!). De multe ori insa ne hlizim la ce fac altii, dar prea adesea cei ridicoli suntem noi insine. Ca le vedem doar pe-ale altora si ne scapa circul pe care il prestam noi. Etichete: Diaspora Articole similare |
8 comentarii
|
Scris pe 12 Februarie 2008 la ora 3:00 |
“Ni se intampla adesea celor care traim prin vest sa ne “facem de ras” la vizite prin Romania. Ca intram in vreun magazin pe-acolo, dam “buna ziua” vanzatoarei, iar aceasta se uita tamp la noi ca la ultimii retardati.” Nu e doar pentru cei din vest, e valabil si pentru noi care incercam sa fim educati in RO. Mi s-a intamplat de cateva ori, dar din ce in ce mai rar. Oricum, cel putin in Bucuresti, lucrurile s-au schimbat si esti intampinat cu “buna ziua” si condus cu “la revedere” chiar daca nu ai cumparat nimic. P.S. Eu stiam de partzuri la nemti ca e ok, nu si la belgieni. Good to know:)! |
|
Scris pe 12 Februarie 2008 la ora 7:23 |
1) Chiar ar fii o idee, aia cu explicatia occidentului pentru romani. Realitatea este ca pentru majoritatea, America e aia din filme. Ori…nu-i deloc asa. |
|
Scris pe 12 Februarie 2008 la ora 22:11 |
@INconstantIN – am auzit ca s-au mai schimbat lucrurile si in Ro. Ultima oara am remarcat cu precadere serviciile deosebit de “vestice” de la romancele de pe la ghiseele agentiilor de voiaj. Cu partzurile …na ca-s si la belgieni @Blegoo – da, filmele alea americane in care se vorbeste cu “f*ck” la fiece 5 secunde Acel “sarut-mana” al nostru cum e, nu tot fals? Ca multora nu le-ai pupa mana altfel, iar altora le-ai saruta tot ce poti Eu as zice ca zambetul nu tine atat de politete, cat mai ales de alternativa mult mai convenabila la o fatza incruntata. Indiferent ca-i fals sau nu, un zambet e mereu preferabil oricarei alte expresii faciale |
|
Scris pe 14 Februarie 2008 la ora 23:41 |
Multi romanii au defecte majore, e clar, sunt emotionali, certareti si procesomani. Occidentalii sunt in genere mai rationali si mai autocontrolati cit de cit. Dar ghertoii nu au nationalitate, asta e adevarul. Nu exista “popoare bune” si “popoare rele”. Am lucrat la o firma franceza aici in RO si era acolo un francez, un ghertoi trepanat (cu 3 masteruri, mai-mai), care isi semna faxurile cu “Monsieur Durand”. Conform zicalei “Doamna de ghinda, fatata-n tinda”. |
|
Scris pe 17 Februarie 2008 la ora 6:49 |
sarutatul mainii nu-i asa de rau. depinde cum arata barbatul, daca gestul acesta galant i se potriveste. |
|
Scris pe 18 Februarie 2008 la ora 16:36 |
downside-ul “ranjetului” american : nu stiu care din tipele de prin firma imi zambeste din politete si careia chiar ii place de mine |
|
Scris pe 18 Februarie 2008 la ora 20:31 |
@caline – chiar n-am inteles ce vedeai atat de rau in acel “Monsieur Durand” @anonim – stiu, sunt unele care-ar dori ca barbatul sa le pupe nu doar mana, ci mult mai multe @canadianule – gand la gand! |
|
Scris pe 3 Martie 2008 la ora 6:59 |
Domnilor “care traiti in vest”! Stiti oare ca la sat, nu intr-un Bucuresti de ciocolata, oamenii se saluta cand se intalnesc pe strada? Oricine esti, ca te stie sau nu! Stiti oare ca la piata, vanzatorul te lamureste si este in stare sa-ti motiveze de ce iti cere pretul ala? Nu stiti, ca de cand cu America, mergeti numai prin supermarket-uri si uitati drumul catre sat. Lucrurile sunt de mult asa pe la noi, dar ati refuzat sa vedeti. |
