Situatii
“Cerul instelat deasupra mea si legea morala in mine” (Immanuel Kant)
 

Etichete la straini

Scris pe 11 Februarie 2008 de Cristi Comenteaza »

Citesc pe unele bloguri reactiile bizare ale unor romanasi neplimbati prin lume la etichetele occidentului. Ma-ntreb sincer daca n-ar trebui sa ma apuc sa scriu mai multe in acest sens, ca exista o lipsa de informare si denaturare ridicola a manifestarilor.

Se scrie despre zambetul acela in aparenta tampesc pe care l-ar afisa americanii, in magazine sau cand dau ochii cu tine. Doresc sa sparg din prima un mit, ca asta ar fi o caracteristica specifica a americanilor. Am trait ani de zile in Elvetia, si pot sa spun cu mana pe inima ca americanii, ori canadienii, sunt mai degraba nesimtiti comparativ cu europenii. In Elvetia dadeai instinctiv “buna ziua” ORICARUI individ cu care te intersectai intr-o cladire relativ mai putin populata sau pe o carare de munte. Vanzatorii te intampina nu doar cu “bonjour”, ci si prin “comment ca va?”, dezvoltand discutia de fatada la gradul unei amicitii in aparenta ridicole. Vad insa ca Blegoo a surprins totusi corect (prin textul in engleza) efectele in esenta benefice pe care le are o asemenea manifestare, indiferent de izul ei de politically correct si posibil ipocrit (ma refer la reflexul artificial de a-ti arata dantura). Voia buna influenteaza prin voie buna, in timp ce incruntarea transmite energie negativa.

Ni se intampla adesea celor care traim prin vest sa ne “facem de ras” la vizite prin Romania. Ca intram in vreun magazin pe-acolo, dam “buna ziua” vanzatoarei, iar aceasta se uita tamp la noi ca la ultimii retardati. Ce-i insa “ranjetul american”? O chestie simpla de eticheta, nu mult diferita de “la revedere”, “multumesc pentru masa”, “noapte buna” sau “sarut mana” de la noi. Cand noi romanii sarutam efectiv mana doamnelor, nu ne dam seama cat de bizar se uita la noi occidentalii. Nu ne dam seama ca majoritatea fetelor se ingrozesc la ideea ca vreun roman “bine crescut” isi va lasa balele pe dosul palmei lor. Plus ca romanii au chiar mai multe etichete decat americanii, care adesea uita sa isi ia la revedere dupa o discutie la telefon sau cand pleaca si nu multumesc pentru mancare.

Demult, eram invitat la masa la un prieten belgian (un om foarte educat, care vorbea curent vreo cinci limbi, canta la nu stiu cate instrumente muzicale si avea vaste cunostinte istorice sau culturale privind Europa). Spre finalul ospatului, auzim un “partz”, dupa care omul spune “pardon” cu aerul cel mai firesc din lume si isi continua activitatea, ca si cum nimic n-ar fi fost. N-a ras nimeni, nu s-a oripilat nimeni, n-a cazut tavanul. Sunt alte natii la care-i iar firesc sa ragai (daca iti vine), sa zici “pardon” si sa iti vezi mai departe de ale tale, fara sa ti se inroseasca obrazul.

Cate bordeiuri atatea obiceiuri (sic!). De multe ori insa ne hlizim la ce fac altii, dar prea adesea cei ridicoli suntem noi insine. Ca le vedem doar pe-ale altora si ne scapa circul pe care il prestam noi.


Etichete:
Articole similare
 

8 comentarii

Gravatar INconstantIN spune:

“Ni se intampla adesea celor care traim prin vest sa ne “facem de ras” la vizite prin Romania. Ca intram in vreun magazin pe-acolo, dam “buna ziua” vanzatoarei, iar aceasta se uita tamp la noi ca la ultimii retardati.” Nu e doar pentru cei din vest, e valabil si pentru noi care incercam sa fim educati in RO. Mi s-a intamplat de cateva ori, dar din ce in ce mai rar. Oricum, cel putin in Bucuresti, lucrurile s-au schimbat si esti intampinat cu “buna ziua” si condus cu “la revedere” chiar daca nu ai cumparat nimic.

P.S. Eu stiam de partzuri la nemti ca e ok, nu si la belgieni. Good to know:)!


Gravatar Blegoo spune:

1) Chiar ar fii o idee, aia cu explicatia occidentului pentru romani. Realitatea este ca pentru majoritatea, America e aia din filme. Ori…nu-i deloc asa.
2) “Ranjetul” american, ca si alte manifestari vestice (datul de buna ziua etc) pare sa fie tratat cu dispret superior in Romania (“…ei este falsi, dom’le!” tip de reactie).
Adevarul, ca de obicei, e altul. Zambe…er, pardon, ranjetul vroiam sa zic, e un semn de respect si politete fata de lume. Mai pe intelesul “boborului”: daca tu ai necazuri, cel cu care ai de-a face la magazin, la servici ori pe strada n-are nici o vina in treaba asta. Nu e frumos sa il obligi sa iti inghita rahaturile tale personale. Plus ca e si un factor de auto control; esti destul de matur sa iti controlezi emotiile?
In fine, e de spus multe pe subiect, altii au scris carti intregi (din care eu am dat doar un citat).


Gravatar Cristi spune:

@INconstantIN – am auzit ca s-au mai schimbat lucrurile si in Ro. Ultima oara am remarcat cu precadere serviciile deosebit de “vestice” de la romancele de pe la ghiseele agentiilor de voiaj.

Cu partzurile …na ca-s si la belgieni :) )

@Blegoo – da, filmele alea americane in care se vorbeste cu “f*ck” la fiece 5 secunde ;) Romanii nostri chiar nu-si dau seama ca ala-i Ferentariul lor? Ca nici pe departe nu se vorbeste asa curent pe-aici? ;)

Acel “sarut-mana” al nostru cum e, nu tot fals? Ca multora nu le-ai pupa mana altfel, iar altora le-ai saruta tot ce poti ;) ).

Eu as zice ca zambetul nu tine atat de politete, cat mai ales de alternativa mult mai convenabila la o fatza incruntata. Indiferent ca-i fals sau nu, un zambet e mereu preferabil oricarei alte expresii faciale :)


Gravatar calin batrinul spune:

Multi romanii au defecte majore, e clar, sunt emotionali, certareti si procesomani. Occidentalii sunt in genere mai rationali si mai autocontrolati cit de cit. Dar ghertoii nu au nationalitate, asta e adevarul. Nu exista “popoare bune” si “popoare rele”. Am lucrat la o firma franceza aici in RO si era acolo un francez, un ghertoi trepanat (cu 3 masteruri, mai-mai), care isi semna faxurile cu “Monsieur Durand”. Conform zicalei “Doamna de ghinda, fatata-n tinda”.


Gravatar Anonim spune:

sarutatul mainii nu-i asa de rau. depinde cum arata barbatul, daca gestul acesta galant i se potriveste.


Gravatar canadianu' spune:

downside-ul “ranjetului” american : nu stiu care din tipele de prin firma imi zambeste din politete si careia chiar ii place de mine :|
in rest, i can happily live with it, ba chiar dimineata cand vin somnoros si fara nici un chef de munca chiar ma binedispun zambetele celorlalti


Gravatar Cristi spune:

@caline – chiar n-am inteles ce vedeai atat de rau in acel “Monsieur Durand” :) Daca o facea cu aroganta, mai inteleg. Altminteri, e-adevarat, parca nu prea e obisnuita nicaieri asemenea semnatura, dar nu stiu daca venea intr-adevar insotita de-o intentie dubioasa :)

@anonim – stiu, sunt unele care-ar dori ca barbatul sa le pupe nu doar mana, ci mult mai multe :)

@canadianule – gand la gand! :)


Gravatar Dragos spune:

Domnilor “care traiti in vest”!

Stiti oare ca la sat, nu intr-un Bucuresti de ciocolata, oamenii se saluta cand se intalnesc pe strada? Oricine esti, ca te stie sau nu!

Stiti oare ca la piata, vanzatorul te lamureste si este in stare sa-ti motiveze de ce iti cere pretul ala?

Nu stiti, ca de cand cu America, mergeti numai prin supermarket-uri si uitati drumul catre sat.

Lucrurile sunt de mult asa pe la noi, dar ati refuzat sa vedeti.
Urmati-va visul!


Lasa si tu o vorba



Nota: doar continutul cu linkuri si primul tau mesaj pe blog sunt moderate.